Constructii Case - Materiale de Constructii

Clase Betoane

2008-09-23T04:24:00.000-07:00

Corespondenta intre clasele de beton ( C140/1986 si Clasa Eurocod) :

B 50 - Bc 3,5 - C 2,8/3,5
B 75 - Bc 5 - C 4/5
B 100 - Bc 7,5 - C 6/7,5
B 150 - Bc 10 - C 8/10
B200 - Bc 15 - C 12/15
B 250 - Bc 20 - C 16/20
B 300 - Bc 22,5 - C 18/22,5
B 400 - Bc 30 - C 25/30
B 450 - Bc 35 - C 28/35
B 500 - Bc 40 - C 32/40
B 600 - Bc 50 - C 40/50
B 700 - Bc 60 - C 50/60

mai sunt:
Bc 25 - C 20/25
C 30/37
C 35/45
C 45/55

Cod de Practica pentru Producerea Betonului, Indicativ CP 012/1 - 2007

2008-09-21T13:02:00.000-07:00

Pentru cei care lucreaza cu beton sau au statii de producere a betonului, a aparut noul
"Cod de practica pentru producerea betonului, indicativ CP 012/1 - 2007".
In acesta se regasesc mai multe documente tehnice:

- normativul NE 012/1-2007 "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului

- standardul SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate cu amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005,
SR EN 206-1:2002/A2:2005 şi erata SR EN 206-1:2002/C91:2008

- standardul SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002 cu erata
SR 13510:2006/C91:2008.

Executarea Zidariilor din Piatra Naturala

2008-09-21T12:47:00.000-07:00

Materiale

Materialele utilizate pentru acest tip de lucrări sunt: piatra bruta sau prelucrata, mortarele si armaturile (termen cu care defineşte totalitatea elementelor din otel inglobate in zidărie).

A.Piatra

a)La executarea zidăriilor se va folosi piatra provenita din roci cu structura-omogena, compacta cu granule bine cimentate, avind o aderenta buna cu mortarul.

b)Piatra trebuie sa fie rezistenta la compresiune, la uzura, la inghet - dezgheţ si la agenţii chimici externi.

c)Nu se admite folosirea pietrei din roci argiloase sau marnoase.

d)Piatra trebuie sa fie dura, negeliva, prezentind muchii vii la cioplire si dind un sunet clar la lovire cu ciocanul; mi se admit crăpaturi, zone alterate sau cuiburi de materii minerale inglobate care se dezagreaga uşor.

B.Mortarul

a)Mortarele folosite la executarea zidăriei trebuie sa îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute in STAS 1030-85 "Mortare obişnuite pentru zidărie si tencuieli. Clasificare si condiţii tehnice si "Instrucţiunile tehnice CI7-82"

b)Mărcile mortarelor pentru diferite tipuri de zidărie din piatra naturala sunt prevăzute in documentaţii si trebuie respectate.

Ele trebuie sa fie omogene, lucrabile si sa nu segrege in timpul transportului sau lucrului.

c)Nu este permisa folosirea mortarelor vechi care au inceput sa se intareasca si nu se admite amestecarea lor cu mortare proaspăt preparate.

d)Durata de punere in lucrare a mortarelor este de:

- pina la 12 ore pentru cele de var

- pina la 1 ora pentru cele de ciment si ciment - var

e)5.Apa pentru preparare sau adaos la mortare va fi potabila.

f)Dozajul mortarelor pentru zidărie preparate pe şantier, in funcţie de marca este cel prevăzut in tabelul de mai jos:

Marca mortarului		Dozajul în părţi de volum
		Ciment marca 300	Var gros pastă	Nisip
	Greutatea specifică în grămadă t/mc	1,2	1,3	1,3
M4-Z	Var	-	1	3…4
M10-Z	Var-ciment	1	1	10
M25-Z	Ciment-var	1	0,7	7
M50-Z	Ciment-var	1	0,4	5
M100-Z	Ciment	1	-	4

C. Armaturi

a)Armaturile din otel la zidarii sunt utilizate pentru legaturi (scoabe, dornuri, placi in coada de rinduunica, tiranti, etc) si ca armaturi propriu-zise la zidatriile mixte din piatra si beton armat. Metalul din care se executa legaturile se aleg după natura rocii:

●pentru roci vulcanice si calcaroase: otel

●pentru marmura: bronz, alama sau otel galvanizat

b)Piesele metalice de legătura vor fi bine fixate cu mortar gros de ciment, in găuri anume făcute.

Pregatirea lucrării

a)îndeplinirea tuturor condiţiilor prealabile cuprinse la paragraful 4.

b)Curăţirea gropilor de fundaţii si a suprafeţelor care vor veni in contact cu zidăria.

c)Verificarea sprijinirilor, schelelor si cofrajelor.

d)Trasarea in plan si materializarea reperelor de profil

Tehnologia de execuţie.

După forma, dimensiunile, gradul de prelucrare si modelul de aşezare a pietrelor in lucrare, pot fi alcătuite următoarele feluri de zidarii:

- din piatra bruta;

- din piatra prelucrata (cioplita, moloane, poligonale)

- mixte

I.Zidarii din piatra bruta

a)Ţesătura pietrelor trebuie sa fie făcuta in toata masa zidăriei, atit la fata văzuta cit si in grosime. In acest scop se vor respecta următoarele indicaţii:

- sa nu se intilneasca mai mult de trei rosturi, intr-un punct, atit pe o fata cit si pe alta a zidăriei

- rosturile verticale sa nu fie intr-o linie continua, ci la fiecare rost vertical dintr-un rind sa corespunda un plin in rindul următor.

- la zidăria uscata pietrele se vor aşeza in straturi de aceiaşi grosime, fiecare piatra se va potrivi cit mai bine in golul lăsat de cele pe care se reazama, cautind a se realiza suprafeţe de contact cit mai mari posibile.

- la zidăriile legate cu mortar rosturile trebuie sa fie bine umplute, pietrele trebuind sa rezeme unele pe altele numai prin intermediul mortarului pentru a nu se crea puncte fixe in loc de suprafeţe de reazem in zidărie.

b)Grosimea zidurilor portante din piatra bruta de cariera sau bolovani de riu va fi de cel puţin 60 cm pentru cele cu o singura fata văzuta si de 50 cm pentru cele cu doua fete văzute.

c)In vederea executării zidăriei cu mortar de ciment, care va fi de cel puţin marca M 25-2, pietrele se curata de pamint si parti alterate si se uda cu apa.Grosimea stratului de mortar trebuie sa fie de 2-5 cm. La fiecare 1 -2 m pe inaltime se va introduce un rind de pietre mai mari si mai regulate. Intre aceste rinduri rosturile orizontale pot sa nu fie orizontale. Rosturile verticale vor fi decalate cu cel puţin 10 cm. Pietrele de la fata văzuta vor avea cozile de lungimi diferite alternind pe verticala si pe orizontala. Pietrele de la colturi vor fi mai mari si vor fi cioplite ca sa prezinte doua fete plane, normale intre ele.

d)Legaturile dintre ziduri la colturi si încrucişări se vor face astfel: la unul din pereţi se executa un rind conţinu si se intrerupe la cel de-al doilea perete; rindul următor se executa conţinu la al doilea perete si se intrerupe la primul si asa mai departe.

e)Fata superioara a zidăriilor de sprijin vor avea o panta de cel puţin 1/5. Cind fructul zidului de sprijin are fructul exterior peste 15°, straturile de zidărie vor fi orientate normal pe fata văzuta Coronamentul zidului de sprijin va fi alcătuit din blocuri de dimensiuni mici cioplite cit mai regulat provenite din roca rezistenta la acţiunea agenţilor atmosferici.

f)La pereţii subsolurilor zidăria se executa in săpătura taluzată daca urmează sa se aplice izolaţie hidrofuga. Cind pereţii subsolurilor se căptuşesc cu cărămida, captusirea se facă cu 1/2 cărămida, iar la fiecare 4-6 asize de cărămida pusa in lung se prevede cite o asiza de cărămida pe lat. Golurile de usi si ferestre se căptuşesc cu cărămida.

g)Bolţile si arcele se executa in cofraje. înainte de a se incepe zidăria, se uda bine suprafaţa cofrajului, apoi se aşterne pe fundul cofrajului, un strat mai gros de mortar, in care se indeasa boltarii pina cind mortarul se ridica printre rosturi care se completează apoi cu mortar. Zidăria se face de la naşteri spre cheie, pietrele de la cheie introducindu-se forţat.

h)Pereurile se executa după aplanarea si compactarea terenului, pe un strat de nisip de 5 cm grosime in care se indeasa piatra bruta, bine udata, rosturile se umplu cu mortar, apoi pereul se bate cu maiul de lemn inainte ca mortarul sa se intareasca suprafaţa pereului trebuie protejata contra uscării prin udare timp de 3 zile si prin acoperire timp de 7 zile.

i)Toate fetele văzute ale zidăriilor din piatra naturala se rostuiesc cu mortar de

ciment cu dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc de nisip. 9.3.2.Zidarii din piatra prelucrata.

II.Zidarii din piatra cioplita

a)Se executa din pietre de cariera care in prealabil au fost cioplite. Fata văzuta va fi cioplita din gros, avind muchii vii cit mai paralele. Pe fetele laterale, blocurile vor fi cioplite din ciocan, la echer pe o distanta de 3-7 cm in adincime.

b)Zidariile de piatra cioplita vor fi lucrate cu rosturi orizontale continui si

rosturi verticale întrerupte cu ţesătura normala. Grosimea acestor rosturi va fi dde 1,5-3 cm. La fiecare 2 m inaltime pe toata grosimea zidăriei se va introduce un rind de piatra cioplita.

c)La zidurile, cu o singura fata văzuta, se va putea face numai parametrul din piatra cioplita iar spatele din piatra bruta.

La zidurile cu 2 fete văzute se va păstra corespondenta rindurilor.

d)Se pot executa zidarii in asa fel incit unele pietre din fata văzuta sa fie puse in picioare, avind rosturile orizontale cit si cele verticale intrerupte. Coincidenta rosturilor verticale poate fi pe inaltimea a cel mult doua rinduri. La fiecare 2 m inaltime se va executa obligatoriu un rost orizontal conţinu. Acest fel de zidărie poarta numele de zidărie moderna.

III.Zidarii din moloane, moloane poligonale si piatra de talie.

a)Zidăriile de moloane sunt alcătuite din moloane avind o fata dreptunghiulara lucrata regulat (parament) iar cele 4 fete laterale lucrate regulat la echer pe o adincime de 3-7 cm, sau cu ambele fete văzute lucrate regulat. Fetele văzute se vor prelucra prin spituire din gros, spituire fin, buceardare. raschetare, cu chenar sau bosaje, anterior sau după executarea zidăriei, conform proiectului de execuţie.

b)Rosturile acestor zidarii vor fi egale si cit mai subţiri, rostuirea executinduse cu mortar M600-Z.

c)Zidăria din piatra prelucrata cu aspect de mozaic trebuie sa îndeplinească condiţiile celorlalte zidarii descrise anterior, diferenţa fiind data de forma fetei văzute care in acest caz este poligonala - peste 5 loturi.

IV.Zidarii din piatra de talie

a)Sunt alcătuite din blocuri paralelipipedice la care cel puţin o dimensiune are 70 cm. Muchiile pietrelorvor fi vii si intregi.

Raportul dintre lungime si inaltime, in funcţie de rocele utilizate, nu trebuie sa depăşească valorile: granit 5, marna 4, gresii si calcare dure 2.

b)Aparaiajul acestor zidarii va fi cel stabilit in desenele de execuţie, astfel ca sa se respecte regulile de legătura obişnuite ca la orice zidărie. Grosimea rosturilor va fi 2-5 mm iar martorul întrebuinţat de marca M100-Z.

c)Zidariile din piatra de talie puternic solicitate se vor lega cu legaturi metalice sau prin imbinarea pietrelor de forme speciale.

V.Zidarii mixte

a)Zidăriile mixte se executa cu piatra de talie la parament si piatra cioplita in spate cu legaturi metalice alternante pe vertcala si orizontala. Legaturile se pun la distante de 1 m sau cel puţin 3 rinduri pe verticala si la 1,5 - 2 m pe orizontala.

b)La fiecare 2 m pina la 4 m pe verticala se va introduce un rind numai din piatra de talie pe toata lungimea zidului.

Lucrari de Zidarie si Compartimentari

2008-06-10T02:39:00.000-07:00

Pregãtirea Iucrarii

Se va verifica dacã cãrãmizile, blocurile‚ şi alte materilale pentru zidãrie sunt solide, nu vor prezenta fisuri, spãrturi şi alte defecte ce ar putea afecta aspectul şi rezistenţa zidãriei.
Cãrãmizile se vor uda bine cu apã înainte de punerea lor in lucrare.
La zidurile cu grosimea de 1/2 cãrãmidã şi de o caramidã se admite folosirea cãrãmizilor sparte în proporţie de cel mult 15%.

Zidãrie simplã

Rosturile verticale vor fi ţesute astfel ca suprapunerea cãrãmizilor din douã rânduri succesive pe înãltinîe‚ atât în câmp cât şi la intersecţii‚ ramificaţii şi colţuri sã se facã pe cel puţin 1/4 cãrãmidã în lungul zidului şi pe 1/2 cãrãmidã pe grosimea acestuia. Ţeserea se face obligatoriu la fiecare rând.
Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12mm, iar a celor verticale de 1O mm.
Zidurile portante se vor alcãtui din cãrãmizi sau blocuri cu aceeaşi înãlţime; în cazul în care acest lucru nu este posibil, legãturã între zidurile respective se va realiza fie prin ţesere la douã rânduri‚ fie prin intercalarea unui stâlp de beton armat.

Zidãrie de umpluturã

Zidãria de umpluturã la structuri de beton armat va fi bine împãnatã la partea superioarã şi ancoratã de elementele porante ale construcţiilor (stalpi, diafragme) dupã cum urmeazã:

Zidãria plinã (fara goluri de uşi sau ferestre) se vor ancora la clãdiri cu gradul de protecţie antiseismica 8 si 9 de o parte şi de alta a stâlpului (diafragmei) la câte circa 60-80 crn distantã pe verticalã în funcţie de înãlţimea asizei şi distanţei dintre planşee.

a)Porţiunile de zidãrie situate pe de o parte sau alta a golului de uşã sau fereastrã având Iungimea de peste 1 m se vor ancora la fel ca Ia punctul anterior; cele cu lungimea egalã sau mai micã de 1 m se vor ancora pentru toate gradele de protecţie antiseismicã.

b)În traveile alcãtuite din parapet şi gol de fereastrã neîncadrat de zidãrie, ancorarea zidãriei parapetului se va face de o parte şi de alta a stâlpilor şi diafragrnelor cu câte 2 bare la o distanţã de 20 cm pe verticalã de marginea inferioarã a golului de fereastrã şi de planşeu în cazul asizelor de 1O si 20 cm şi la câte 30 de cm în cazul asizelor de 15 şi 7,5 cm.

c)Ancorarea zidãriei se va face cu mustãţi de oţel beton de Φ6 mm cu lungimea de 50 cm, scoase din stâlpi sau diafragrne. În cazul porţiunilor de zidãrie cu lãţimea sub 50 cm se vor folosi bare de ancorare de lungimea corespunzãtoare. În cazul elementelor de beton armat turnate în cofraje metalice, ancorarea zidãriei se va face cu bare fixate de stâlpi sau diafragme cu ajutorul şuruburilor tip conexpand (sau bolţuri împuşcate).

d)Protecţia anticorozivã a barleor de ancorare se va realiza prin înglobarea Ior în mortar. Împãnarea zidãriei la partea superioarã se va face cu mortar de ciment şi cloturi de cãrãmidã.

e)Pereţii despãrţitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 şi se vor rigidiza pe direcţie perpendicularã planului lor prin:

f)solidarizarea lor cu pereţii structurali prin ţesere sau ancorare cu bare de oţel beton Φ6/60 cm pe înãlţime în rosturile orizontale;

g)prevederea de elemente din beton armat - stâlpişori din beton armat legaţi de zidurile respective cu bare orizontale din oţel beton Φ 6/60 cm plasate în rosturi;

h)solidarizarea prin ţesere cu peeţi despãrţitori perpendiculari ce vor avea lungimea pânã la primul gol minim 1/5 din înãlţimea peretelui respectiv.

i)Sporirea rigiditãţii pereţilor despãrţitori se poate obţine şi prin armarea lor cu bare de oţel beton Φ6 mm sau sârmã Φ 4-5 mm plasate în rosturile orizontale Ia distanţe de 4 asize.

Zidãrie armatã

La zidãria armatã, barele de armãturã se prevãd în rosturile orizontale la intervale pe înãlţime de maxim 5 rânduri de cãrãmidã plinã, respectiv 40 cm.

Zidarie cornplexã

a)zidãria cornplexã este zidãria întãritã, la intervale determinate prin calcul sau constructiv, cu stâlpişori de beton armat cu care conlucreazã la preluarea încãrcãrilor verticale sau orizontale.

b)La dimensionarea minimã a stâlpişorilor de beton armat, precum şi la armarea lor se va ţine cont de urmãtoarele:

c)laturile secţiunii stâlpişorilor vor fi corelate cu grosimile pereţilor structurali în care sunt turnaţi, la minim 20 cm, iar aria secţiunii nu va depãşi 900 cmp.

Zidãrie mixtã

a)Folositã pentru completãri, consolidãri, etc. Este alctuitã Ia exterior dintr-un perete de beton, iar Ia interior din zidãrie de cãrãmidã plinã aşezatã în lung, cu rosturi ţesute la fiecare rând.

b)La zidãria din cãrãmizi pline şi cu goluri verticale, rosturile verticale şi orizontale vor fi umplute cu mortar, dar lãsându-se neumplute pe o adâncime de 1-1,5 cm de la faţa exterioarã a zidului.

c)La zidãria din blocuri cu goluri orizontale, rosturile orizontale vor fi bine umplute cu mortar, ca şi la zidãria din cãrãmizi pline.

d)Întreruperea zidãriei se face în strepi.

e)Ultimul rând al zidãriei peste care urmeazã sã se monteze elemente prefabricate, se va executa cu cãrãmizi aşezate pe lung.

f)La zidurile cu grosimea de cel puţin o cãrãmidã se vor zidi de o parte şi de alta a golului câte 3 ghermele la ficare gol de uşã şi câte 2 ghermele la fiecare gol de fereastrã. Ghermelele vor fi impregnate de 2-3 ori într-o baie de bitum fierbinte.

g)Zidãria aparentã se va executa cu cãrãmizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte, paralele şi de grosimi egale.

La executarea lucrãrilor pe timp friguros

Se vor Iua mãsurile prevazute în Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrãrilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente - indicativ C 16/84

Armaturile la Elementele de Constructii

2008-06-10T02:03:00.000-07:00

Armaturile se utilizeaza la realizarea elementelor structurale din beton armat : fundatii, grinzi, stilpi, placi, cadre.

beton armat sau precomprimat	constituie unul din principalele materiale de constructie a structurilor de rezistenta
Armatura	Barele de otel introduse in beton in scopul preluarii eforturilor de tensiune in conlucrare cu acesta

P 59/1986	Proiectare si executie
C28/83	Sudarea barelor de otel
STAS 10107/0-90	Calculul si alcatuirea elementelor din beton armat
C56/1985	Proiecta de executie, caiete de sarcini
NE 012-1999	Cod preactic pentru realizarea elementelor din beton si beton armat
legea 10/1995	legea privind calitatea in constructii
SR ISO 7438-1993	materiale metalice. Incercare la indoire
STAS 777/80	incercare la indoire
STAS 438/2-91	sarma rotunda trefilata
STAS 438/3-89	plase sudate

Pentru executia lucrarilor de armare a elementelor structurale, sunt necesare a fi indeplinite urmatoarele conditii prealabile:

• asigurarea documentelor de executie;

• verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundarte;

• verificarea conditiilor climaterice de temperatura si umiditate;

• instruirea personalului in executarea lucrarilor;

• dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarilor;

• racorduri de energie, apa si alte utilitati;

• trasarea lucrarilor ;

•existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piesele inglobate, conform planurilor de executie.

Executia lucrarilor de armare cu bare independente se va face conform normativelor in vigoare avind la baza DDE elaborate de o institutie de proiectare specializata in lucrari de constructii civile, industriale si agricole.

La temperaturi sub - 10 grade C se interzice fasonarea armaturilor.

Manipularea şi transportul oţelului beton
Atât la încărcare cât şi la descărcare se va urmări manipularea şi aşezarea barelor în mijlocul de transport cu atenţie, pentru a se evita deteriorarea prin izbire sau deformare a barelor.
Încărcarea în mijlocul de transport se va face pe legături de bare de acelaşi tip, unele peste altele şi se va urmări evitarea desprinderii de fiecare legătură a plăcuţei de identificare a barelor (care conţine toate informaţiile despre barele respective).
Transportul se va face cu mijloace corespunzătoare, care sa permită aşezarea barelor astfel încât să se evite deformarea sau deteriorarea lor.
Descărcarea barelor se va face în depozit, pe platforma stabilită şi pregătită pentru stocarea datelor. Manipularea la descărcare se va face cu grijă, iar aşezarea barelor în depozit se va face ţinând cont de condiţiile prezentate anterior.

Depozitarea oţelului beton
Se recomandă ca descărcarea barelor din OB să se facă direct în depozit.
Platforma de depozitare va fi betonată şi dotată cu sisteme de drenare a apelor pluviale. Platforma special amenajată şi pregătită anterior, va fi măturată, spălată cu jet de apă, îngrădită şi va fi prevăzută cu capre suport pentru aşezarea legăturilor de bare.
Caprele suport se folosesc în scopul evitării condiţiilor care pot favoriza corodarea sau murdărirea barelor. Ele se confecţionează urmărindu-se să aibă o înălţime de aproximativ 60 cm faţă de sol.
Se recomandă ca barele oţel beton să fie depozitate în locuri acoperite de aţiunea intemperiilor. Depozitarea se va face pe legături de bare de acelaşi fel (sortiment, diametru), pe capre metalice.
Se vor departaja în depozit locuri de depozitare pentru barele conforme si pentru cele neconforme, care se vor marca distinct plăci metalice mari, vizibile în faţa fiecărui loc de depozitare. Placa va conţine informaţia: Oţel beton conform sau Oţel beton neconform.

Identificarea oţelului beton
Barele de acelaşi tip se vor lega în legături identificate cu plăcuţe metalice vizibile, care vor conţine informaţii privind tipul, data fabricaţiei, numărul certificatului de calitate eliberat de furnizor, grosimea barelor, lungimea lor, numărul existent de bare în legătură, etc.
Legăturile de bare de sortimente de acelaşi tip ce se vor aşeza unele peste altele, sau cât mai apropiat posibil, vor prezenta fiecare plăcuţă de identificare, pe care cu o culoare vie de verde sau albastru se va scrie litera "C", care semnifică faptul că au fost analizate şi au fost găsite "Corespunzătoare", de comisia de recepţie calitativă.
Barele necorespunzătoare depistate vizual sau pe bază de rezultate la încercări mecanice se vor depozita într-un loc bine stabilit şi vor fi aşezate în legături de acelaşi sortiment, lungime, grosime, prezentând o plăcuţă de identificare pe care se va scrie litera "N" cu roşu sau portocaliu, care semnifică faptul că au fost analizate şi au fost găsite necorespunzător din punct de vedere al calităţii.
Barele necorespunzătoare în anumite situaţii, dar utilizabile în alte situaţii unde se impun condiţii de calitate mai puţin severe, vor avea plăcuţe de identificare cu litera "C" scris cu culoare galbenă, care atenţionează personalul privind utilizarea lor.
La ridicarea oţelului beton dintr-o legătură, se va avea grijă ca plăcuţa de identificare să rămână (pentru barele neridicate) într-o poziţie vizibilă nedeteriorată.

Recepţia oţelului beton
Recepţia calitativă se face pentru fiecare lot în parte, pentru care se încheie Proces Verbal de Recepţie. Un lot de oţel beton se consideră cantitatea venită cu un transport sau mai multe de acelaşi tip, diametru şi marcă, fiind însoţită de acelaşi certificat de calitate emis de furnizor.
Se verifică existenţa certificatului de calitate şi datele înscrise în acesta (dacă caracteristicile din certificatul de calitate corespund tipului - mărcii de oţel livrat, dacă producătorul garantează marfa).
Dacă datele înscrise corespund cu cele trecute în certificatul de calitate emis de furnizor, se ataşează legăturilor de bare plăcuţa de identificare cu "C" verde.
Dacă datele înscrise nu corespund realităţii, se ataşează legăturilor de bare plăcuţa de identificare cu "N", informând imediat furnizorul de neregulile semnalate.
Se examinează vizual oţelul, conform prevederilor STAS 438/1-80, urmărindu-se dispunerea nervurilor, eventualele defecte de laminare, liniaritatea barelor.
Se va face examinarea pentru 2% din numărul total de colaci sau legături de bare şi pentru minim 2 colaci sau 2 legături de bare din lotul adus.
Se vor verifica dimensiunile secţiunii, câte 2 măsurători ale diametrului inimii şi cate 1 măsurătoare a profilului pentru fiecare din cei 2 colaci sau 2 legături de bare alese pentru examinare.
Măsurătorile vor fi înscrise în Procesul Verbal de Recepţie şi se va analiza încadrarea acestora în abaterile admise. În cazul în care nu se încadrează în acestea, se refuză lotul, sau se depozitează în locul stabilit pentru barele neconforme (care au plăcuţă de identificare "N").
Încercarea de îndoire la rece se va face pe câte 2 epruvete din fiecare colac sau legătură de bare din cele 2 alese.
Dacă se produc ruperi sau exfolieri ale materialului, se refuză lotul.
În cazul când există dubii asupra calităţii oţelului beton aprovizionat, se va anunţa imediat responsabilul CQ şi se va trece la verificarea caracteristicilor prin încercarea la tracţiune şi după caz, la sudabilitate (de către un laborator autorizat).
Procesul Verbal de Recepţie se completează de către comisia de recepţie pentru fiecare lot sosit în depozit după examinarea lui. Comisia de recepţie va fi formată din gestionar, şeful secţiei de producţie internă şi responsabilul CQ.

Sistemul de evidenţă
Sistemul de evidenta a gestionarului consta din existenţa dosarelor care conţin aviz de expediţie, bonurile de consum, certificate de calitate emise de furnizori, proces verbal de recepţie în depozit, cât şi a registrelor de evidenţă - pentru oţelul avut în gestiune. Registrele de evidenţă vor prezenta informaţii despre:

a.tipul de OB

b.cantitatea care intra in depozit (kg)

c.diametrul

d.numărul aviz de expediţie / data când a fost emis

numărul certificatului de calitate emis subcontractant/data când a fost emis

numele subcontractantului

numărul PV de recepţie calitativă/data când a fost întocmit corespunzător ("C") sau necorespunzator ("N"), conform concluziilor comisiei de recepţie, care se găsesc în PV de recepţie cantitatea de material furnizat la secţia de producţie (kg)/data când a fost furnizat numărul bonului de consum/data numele persoanei care ridică materialul din depozit/data/semnătura numele/semnătura celui care completează registrul de evidenţă (gestionar).

Sistemul de evidenţă constă în existenţa dosarelor care conţin: note de comandă pentru fasonare (emise tehnic pe baza proiectelor de execuţie), liste de identificare a oţelului utilizat (pe lucrări), copii după certificatele de calitate ale oţelului emise de furnizor, copii după CERTIFICAT DE CALITATE pentru fasonare (care însoţesc barele fasonate la livrarea lor din atelierul de fasonare, întocmite de şeful atelierului de fasonare pentru barele conţinute în fiecare notă de comandă.

Sistemul de evidenţă constă şi din existenţa unui registru de evidenţă a barelor fasonate care va cuprinde:

a.tipul de OB

b.cantitatea care se fasonează (conf. notei de comanda)

c.diametrul barelor

d.numărul certificatului de calitate emis de subcontractant

e.numele subcontractantului

f.numărul bonului de consum/data (cu care a fost scos fierul din depozit)

g.numărul certificatului de calitate pentru fasonare emis de şeful secţiei de producţie internă / data ora, data primirii (livrare) fierului fasonat la punctul de lucru

h.lucrarea (punctul de lucru) pentru care a fost fasonat fierul (conf. comanda)

i.numărul notei de comanda/data, conform căreia s-a efectuat fasonarea

k.numele/data/semnătura persoanei care primeşte fierul fasonat corespunzător din punct de vedere calitativ şi cantitativ (la punctul de lucru)

I.numărul bonului de consum/data pe baza căruia se ridica fierul din atelierul de fasonare numele/semnătura celui care completează la zi registrul de evidenţă (şeful secţiei de producţie internă).

Mijloace necesare

Otelul beton se poate livra sub forma de colaci sau bare, insotite de certificate de calitate de la producator.

Transportul si manipularea otelului beton se va efectua cu utilaje si dispozitive corespunzatoare pentru a se evita degradarea.
Barele de otel folosite ca armaturi de rezistenta sau constructive la betonul armat monolit sau prefabricat sunt : OB 37 ; PC 52 ; PC 60 si PC 90 şi sunt conform tabel anexat:

tip de otel	simbol	domeniu de utilizare
otel beton rotund neted STAS 438/1-80	OB 37	armaturi de rezistenta sau constructive
otel beton cu profil periodic	PC 52	armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa minim BC 15
otel beton cu profil periodic STAS 438/1-80	PC 60 25 (G25)	armaturi de rezistenta la clasa cel putin BC 20

Livrarea otelului se face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate.

Materialele auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane.

a)Distantierii asigura pozitia armaturii la cotele din proiect precum si

realizarea stratului de acoperire cu beton. Dupa materialul din care sunt confectionati distantierii sunt:

•metalici

•din masa plastica

•din mortar de ciment

Dupa modul de fixare si forma lor distantierii sunt:

•simpli

•circulari

•calareti(capre)

•sirma de legat (sirme arse) D curent folosit 1 + 1,5mm

•electrozi de sudura

Tipurile recomandate in functie de calitatea otelului sudat sunt:

•E 38 T pentru OB 37

•supertit si superbaz pentru PC 52

•superbaz pentru PC 60

Utilajele principale utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane:

•Troliu 5 tf.

•Stanta manuala

•Masina de indreptat si masurat;masina indreptat masurat si taiat (tipPrecizia).

•Stanta mecanica

•Masina de fasonat

Depozitare	macara
D<12>	D>12mm
Masa cu role
debitare-fasonare	debitare
Asamblare	masa de sudat prin puncte
in atelier	cleste de sudat
	masina de sudat cap la cap
Autocamion
montare armaturi	automacara

Mijloace de munca necesare realizarii armaturilor:

•aparat de sudura

•metru gradat

•chei pentru fasonat

•cleste de taiat buloane

•cleste de legat

Consumul de manopera si nivel de calificare a fortei de munca.

Consumurile specifice de forta de munca cuprind fortele de munca (in ore) necesare:

a)confectionarii de armaturi

b)montarii armaturilor

Confectionarea armaturilor se executa in ateliere de santier si cuprind urmatoarele operatiuni:

•descolacirea si indreptarea otelului beton

•taierea la dimensiuni a barelor

•fasonarea barelor

•executarea sudurilor

•manipularea materialului metalic in intregul proces de productie

Montarea armaturilor cuprinde:

•asamblarea in atelier sau direct in cofraj a barelor fasonate

•transportul si manipularea la locul de montaj

• montarea carcaselor in cofraj

• centrarea si fixarea in cofraj

Consumurile de forta de munca sunt la montarea de 2-3 ori mai mari

decit la confectionare.

Nivelul de calificare a fortei de munca este in functie de operatia executata: confectionarea sau montare precum si de modul cum se executa

operatia manual sau mecanizat.

Extinderea prelucrarii otelului beton in ateliere centralizate care asigura lucrul intr- un ritm constant si ridicat,respectarea conditiilor tehnice de executie precum si ridicarea continua a calificarii fortei de munca in

acelasi timp o mare parte din conditiile necesare montarii corecte a

armaturilor.

Sculele si dispozitivele verificatoare

Verificarea diametrelor se face cu:

•calibre

•micrometre

•sublere

•patentul si metrul gradat

Verifcarea lungimilor barelor se face cu:

•ruleta

•metrul pliant

Pregatirea lucrarilor
Personalul de executie trebuie instruit pentru folosirea dispozitivelor de lucru, a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarii respective.

La executia fasonarii armaturilor se va verifica :

a) certificatul de calitate ;

b) calitatea armaturilor, ca sa nu prezinte rugina sau grasime. Ele se vor curati cu peria de sarma la capetele barelor ce se sudeaza si longitudinal pe lungimea cordonului de sudare ;

c) se vor verifica si intretine masinile, dispozitivele si instalatiile de fasonat, in conformitate cu cerintele impuse de lungimea si diametrul barelor ;

d) se va verifica existenta tuturor detaliilor de executie si a extraselor de armare ;

e) se va verifica existenta pozitiei si a lungimii de ancoraj a mustatilor lasate anterior etapei de constructie, precum si starea fizica si a gradului de curatire a acestora.

Taierea barelor se face cu ghilotina sau flexul. Taierea si indoirea barelor va fi facuta pe platforma de fasonare, folosind masini si dispozitive speciale in fuinctie de lungimile si diametrele barelor.
Indoirea barelor tip PC se face la masina de fasonat, folosind bolturi de diametre corespunzatoare barelor de armatura, conform tabelului de mai jos :

Φ	Bara	10	14	16	20	22	25	28	32	36
Φ	Bolt	60 (65)	84 (65)	108	120	150	168	256	288	320

Indoirea barelor se executa cu o miscare lenta si fara socuri. Se interzice indoirea barelor pe cale electrica sau cu flacarea oxiacetilenica.
In cazul cand la indoire barele au tendinta da fisurare sau rupere, va fi anuntat furnizorul de materiale, iar barele nu vor fi puse in lucrare.
Toate barele fasonate vor fi depozitate (si identificate prin etichete) pe platforma de fasonare, dupa numarul marcii si a comenzii de fasonare.
La punerea in opera a armaturilor se vor verifica urmatoarele:

a)Calitatea barelor de otel ca sa nu prezinte rugina, murdarie, grasime. In cazul ca prezinta aceste deficiente, ele se vor curati . Se va proceda la curatirea lor inainte de a fi montate in lucrare, prein iundepartarea ruginei neaderente, beton uscat, noroi, grasimi, ulei, prin periere cu peria de sarma, spalare cu solventi in afara zonei de lucru ;

b)Se vor verifica si receptiona cofrajele in care se monteaza armaturile ;

c)Se va trasa pozitia barelor de armatura, precum si a cotelor de nivel la cofraj ;

d)Se vor curata mustatile de legatura lasate dinetapele anterioare de realizare a constructiei ;

e)Se vor asigura pozitii corecte ale barelor din otel beton in timpul turnarii betonului, respectandu-se astfel grosimile straturilor de beton prevazute in proiect. In acest scop se vor prevedea distantieri in numar corespunzator, tinandu-se seama de pozitia si diametrul barelor si de distanta dintre ele.

f)Se vor prevedea numai distantieri din plastic. Prin exceprie, pentru plasele sudate de la partea superioara a elementelor turnate pe orizontala, se admit si distantieri din otel beton.

Distanta dintre bare si lungimea de petrecere se va realiza conform proiectului si ea se calculeaza functie de diametrul barelor.
Inadirea barelor se poate realiza prin :

-suprapunere;

-imbinari sudate, acolo unde este specificat in proiectul tehnic.

Zonele de inadire ale barelor se vor decala orizintal si pe inaltime.
La betoanele aparente, unde se prevad distantieri din otel-beton, se va asigura protectia anticoroziva in punctele de reazem a acestora pe cofraj.
Se va acorda atentie compozitiei si tehnologiilor de preparare si de punere in opera a betoanelor, in vederea asigurarii unei conlucrari corespunzatoare a betonului cu barele plaselor.
In dreptul golurilor din placi, barele plaselor se vor intrerupe, iar marginile golurilor la partea superioara si inferioara a placii vor fi bordate suplimentar cu bare din otel beton tip PC 52 sau PC 60. Aceste bare vor fi fixate prin sudura sau prin legare de armarea propriuzisa a placii.

Proiectul tehnic de executie va cuprinde urmatoarele :

a)Toate cotele privind pozitiile de montaj ale barelor de armatura, specificandu-se directiile si randurile de armare pe care urmeaza sa fie situate barele longitudinale si transversale, latimile de suprapunere intre bare, pozitia eventualelor bare izolate si carcase de armatura fata de plasele prevazute ;

b)In cazul placilor, proiectul va contine si detaliile privind pozitia barelor la partea superioara fata de reazeme, distantele minime la care barele de la partea inferioara sa depaseasca marginile inferioare ale reazemelor ;

c)Se vor specifica si abaterilelimita admise la montajul barelor.

Se va trata diferit armarea placilor rezemate pe pereti, cu grinzi sau centuri, a peretilor verticali portanti si neportanti, a grinzilor armate cu etrieri confectionati din plase sudate.
La executarea lucrarilor de fasonare si montare a otelului beton se vor respecta urmatoarele reglementari legale:

-Normele republicane de protectia muncii ;

-Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj ;

-Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor.

Proiectul de executie trebuie sa contina planuri de armare pentru toate elementele de beton armat. Aceste planuri sunt alcatuite din vederi laterale, sectiuni transversale,vederi de sus si detalii care trebuie sa curinda:

•dimensiunile elementelor de beton

•configuratia armaturilor
•tipuri de otel beton

•diametrul barelor

•numarul de bare si distanta intre ele

•forma fiecarui bare in parte,la scara cu marca si cotele complete

•detalii caracteristice

•grosimea betonului de acoperire

Inainte de a se incepe organizarea propriu-zisa a lucrului aferent unei

anumite comenzi este necesar sa se faca liste complete cu indicativul tuturor elementelor de constructii si sa completeze fisele de debitare si fasonare a barelor de otel beton pentru fiecare element de constructie.

Lucrarile pregatitoare in atelierele de armatura:

•organizarea liniilor tehnologice distincte pentru confectionarea armaturilor usoare ( bare cu diametrul pina la 14 mm) si a armaturilor grele (bare cu diametrul mai mare de 14 mm).

•mecanizarea operatiilor si proceselor de lucru ca: indreptarea, taierea, fasonarea barelor, asamblarea carcaselor.

•asigurarea continuitatii si succesiunea transportului otelului beton pentru diferite operatii necesare desfasurarii normale a fluxului tehnologic.

•evitarea incrucisarilor si intoarcerilor pe tot timpul procesului tehnologic, printr-o amplasare corespunzatoare a bancurilor de lucru, utilajelor si dispozitivelor.

•otelul beton aprovizionat se sorteaza pe diametre,lungimi si marci, asezindu-se pe stelaje sau stative.

Lucrarile de organizare de santier specifice punerii in opera a otelului beton sunt in principal urmatoarele:

•dimensionarea si amplasarea baracilor pentru echipe (scule, echipamente).

•verificarea amplasarii mijloacelor de ridicare pe verticala.

•prevederea cailor de acces si mijloacelor de transport.

•amenajarea la obiect a platformei pentru depozitarea barelor.

•depozitarea armaturii se face pe grupe de bare,pe tipuri de otel, elemente si marci.

•confectionarea dispozitivelor de ridicat si montat carcase, precum si celelalte sortimente de bare fasonate.

Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incit sa se asigure:

•evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului

•evitarea murdaririi acestora cu pamint sau alte materiale

•asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

Inainte de asamblare si montarea armaturilor trebuie asigurata receptia calitativa a lucrarilor executate anterior si care sunt in strinsa lega tura cu acestea respectiv:

•fasonarea corecta a barelor de otel beton

•montarea cofrajului

•betonarea elementelor de constructie ce trebuie executate anterior,cu realizarea corecta a modului de intrerupere a betonului

•pozitia corecta a mustatilor lasate din elementul deja turnat

Lucrarile de mai sus trebuie sa fie executate in stricta concordanta cu proiectul de executie si cu prescriptiile tehnice de receptie.In afara acestor

verificari mai sunt necesare unele operatiuni de pregatire si remediere cum ar fi:

•curatirea cofrajului de aschii,moloz,zapada

•curatirea betonului deja turnat in partea de contact cu betonul care urmeaza a fi turnat

•curatirea barelor de otel beton de rugina,pamint,zapada sau gheata

•indreptarea sau daca nu este posibil indepartarea eventualelor bare

strimbate din cauza transportului sau a manipularii

•verificarea pozitionarii distantierilor (purecilor) in conformitate cu

grosimea stratului de acoperire cu beton(prevazut in proiect)a armaturii

Realizarea lucrarilor
Lucrarile de armaturi, prin operatiile pe care le includ (depozitare, prelucrare,transport,montare) prezinta o serie de caracteristici, de realizarea carora este condotionata obtinerea unui element de constructie corespunzator calitativ,pe masini agregate care printr-un sistem de role asezate sicanat corecteaza deformatiile barei.

Trasarea si debitarea se va face astfel incit sa se evite pe cit posibil rezultatul cupoanelor.

Cantitatea cupoanelor se limiteaza maxim 2%.

Fasonarea armaturilor

•Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor,e xecutantul va analiza prevederile proiectului, tinind seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect:

•Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte,in acest scop se vor indeparta:

•eventualele impuritati de pe suprafata barelor

•rugina, prin frecare cu perii de sirma, dar numai in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.La intinderea otelului cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m.

•Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate pentru a se evita confundarea lor,pastrarea formei si curateniei lor pina in momentul montarii.

•Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri,conform prevederilor proiectului. In cazul armaturilor netede avind diametrul "d"ciocul se indoaie

la 180 grade cu raza interioara de minim 1,25 d si portiunea dreapta de

capat de minim 3 d. In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90 grade cu raza interioara de minim 2 d si portiunea dreapta de capat de minim 7 d.

•Indoirea barelor inclinate,a celor de trecere din stilpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d.Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20 d in zonele intinse si de cel putin 10 d in zonele comprimate.

•In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept,raza cercului de indoire va fi de minimum 2 d.

•Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri.La masinile de indoire cu doua viteze nu se admite curbare a barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii.

•Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub - 10 grade C.

Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Montarea armaturilor

•Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:

•receptionarea calitativa a cofrajelor

•acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betoane in cazul elementelor sau partilor de structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de betoane.

•La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin:

•crearea la intervale de max.3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul;

•crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului (min.2,5 x D vibrator) la interval de max.5 ori grosimea elementului.In acest scop dupa caz:

•se va monta sau incheia partial armatura superioara urmind a se completa inainte de ultima etapa de betonare;

•se va solicita reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect luindu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri,agrafe,capre,etc.)

Se vor preda:

•cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stilp

•cel putin doi distantieri la fiecare mp de placa sau perete

•cel putin un distantier intre rindurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe rinduri.

Distantierii pot fi din mortar de ciment,in forma de prisme prevazute cu cite o sirma pentru a fi legate de armaturi sau confectionati din masa plastica. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel beton cu exceptia armaturilor pe mai multe rinduri.

Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi capre de otel beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispusa intre ele la max. 1 m (1 buc./mp) in cimp respectiv de max.50 cm (4 buc./mp) in zonele de consola.

In cazul placilor cu grosime mai mare de 40 cm si al armaturilor cu diametrul mai mare de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate dar astfel incit sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii.

In astfel de situatii caprele pot fi inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv superioara.

•Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sirma de armatura elementului,sau vor fi fixate de cofrag astfel incit sa se asigure mentinerea lor in timpul turnarii betonului.

•Se recomanda ca atunci cind se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte.

Legarea armaturilor

•La incrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sirma neagra (STAS 889-89) sau prin sudura electrica prin puncte. Cind legarea se face cu sirma,se vor utiliza doua fire de sirma de1 + 1,5 mm diametru.

•Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua rinduri de incrucisari marginale pe intreg conturul.Restul incrucisarilor din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). Retetele de placi curbe subtiri se vor lega in toate punctele de incrucisare.

•La grinzi si stilpi,vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor.Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah (cel putin din doi in doi).Barele inclinate pot fi legate in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza.Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se incruciseaza.Acestea vor fi legate de regula,de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza.

Tolerante de executie

In tabelul anexat sunt indicate abaterile limita admise de fasonarea si montarea armaturilor. Daca prin proiect se prevad abateri mai mici, se vor respecta acestea.

Reguli constructive

a)Prevederile constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor din beton armat sunt indicate in urmatorul tabel cu distante minime admise intre armaturi.

Stâlpi sau elemente înclinate, executate cu cofraje pe toate laturile
Bare longitudinale	50 mm
Etrieri	70 mm
Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj numai pe trei laturi
Între barele primelor douã rânduri de armãturã de la partea inferioarã	25 mm
Între barele de la partea inferioara dispuse pe rindul 3 si urmatoarele	50 mm
Între armaturile de la fata superioara	30 mm
Etrieri	100 mm
Armãturi de rezistenţã în plãci	70 mm

	Abateri	în mm.
			Lungmi partiale sau totale fata de proiect	Lungimi petrecere imbinare prin sudura	poz. imbinare	obs.
	Dist. intre axele barelor	Grosime strat acoperire	1 M. 1-10M. >10M.
fundatii pereti stalpi grinzi placi intre etrieri si pasul fretelor	+10 +-5 +-3 +-5 +-5	+10 +-5 +-3 +-2 -	+-5 +-20 +-10	+-30	50	cf. C28/8

Innadirea armaturilor

Se face in conformitate cu prevederile proiectului.

Procedeele de innadire pot fi prin:

•suprapunere

•sudura

•mansoane presate la rece

•mansoane sudate metalotehnic

Innadirea prin sudare se poate face printr-unul din urmatoarele procedee:

•sudarea electrica prin puncte

•sudare electrica cap la cap prin topire intermediara

•sudare manuala cu arcul electric,prin suprapunere si cu eclise

•sudare manuala cap la cap cu arcul electric

a) sudarea in cochilie

b) sudarea in semimanson de cupru

•sudarea in mediu de bioxid de carbon

La executarea si controlul calitatii innadirilor se vor respecta reglementarile tehnice specifice.

Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect,se poate proceda la inlocuirea acestora,respectindu-se urmatoarele:

•adaptarea altor diametre de acelasi tip de otel cu cel inlocuit,se va face astfel incit aria armaturii sa rezulte egala sau cel mult 5% mai mare decit cea din proiect.

•in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi,diametrul nou adoptat trebuie sa fie mai mic sau cel mult cu 25% mai mare decit cel prevazut in proiect dar fara a schimba tipul otelului.

•distantele minime si respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile de la punctul 6.4.6.a.

•inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel,decit cel prevazut in proiect,se va efectua numai cu avizul proiectantului sau pe baza datelor precizate in proiect.Inlocuirea se va inscrie pe planurile de executie care se depun la cartea constructiei si va fi vizata de inginerul care are lucrarea in subordine.

La terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in care urmeaza a se turna beton,trebuie efectuata o verificare foarte minutioasa privind calitatea acestor lucrari deoarece ele constituie Lucrari Ascunse,care nu mai pot fi controlate ulterior.Verificarile trebuie efectuate de catre beneficiar (diriginte de santier) si executant (seful de brigada) si trebuie sa se refere la toate aspectele lucrarii si anume:

•numarul, diametrul si pozitia barelor in diferite sectiuni transversale, caracteristicile elementului de structura

•distanta dintre etrieri,diametrul acestora si modul lor de fixare

•lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele care se toarna ulterior (mustati)

•lungimi de petrecere la innadiri

•calitatea sudurilor

•numarul si calitatea legaturilor dintre bare

•dispozitivele de mentinerea pozitiei armaturilor in cursul betonarii (capre, distantieri)

•modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii

•pozitia,modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate

Montarea si Executarea Constructiilor Metalice

2008-05-19T23:02:00.000-07:00

DOMENIU DE UTILIZARE
Tehnologia de lucru se va aplica la execuţia şi montarea elementelor structurilor metalice (stilpi, pane, ferme, contravintuiri, etc.).
Tehnologia de execuţie se aplica la următoarele tipuri de construcţii din otel:
●structuri de rezistenta integral metalice cu sau fara poduri rulante;
●acoperişuri metalice pe stâlpi din beton armat;
●structuri integral metalice pentru clădiri multietajate;
●construcţii metalice interioare (platforme, pasarele, scări);
●schelete metalice pentru susţinerea de utilaje sau instalaţii tehnologice;
●închideri exterioare sau compartimentări interioare la hale industriale;
●schelete metalice pentru construcţii provizorii (barăci, soproane, etc);
●elemente secundare: placi metalice înglobate in beton, console metalice, elemente de completare.

Prezenta instrucţiune nu se aplica la:
●montarea utilajelor tehnologice;
●montarea construcţiilor metalice componente ale utilajelor tehnologice;
●montarea altor construcţii metalice supuse prescripţiilor tehnice ISCIR.

Prezenta tehnologie de lucru nu tratează execuţia la imbinarea elementelor de construcţii din otel.

DOCUMENTE DE REFERINTA

DOCUMENTUL	TITLUL
STAS 8018-80	Constructia pentru sustinerea cailor de rulare a macaralelor si produselor rulante. Prescriptii generale.
STAS 767/0-88	Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6911/80	Cai de rulare si opritoare pentru poduri rulante si macarale. Prescriptii generale
C 150/1999	Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate
P 100/1992	Normativ privind proiectarea antiseismică a construcţiilor
C 56/1985	Normativ privind verificarea şi recepţia construcţiilor

C 133-82

Instrucţiuni tehnice privind imbinarea elementelor de construcţii cu şuruburi de inalta rezistenta pretensionate

DEFINIŢII SI PRESCURTĂRI

îmbinarea pieselor /elementelor metalice

metoda de legătura rigida/ elastica, demontabila / nedemontabila a doua piese metalice care formează un element de construcţie sau a doua sau mai multe elemente care formează o structura / construcţie metalica de ansamblu. Se folosesc următoarele tipuri de imbinari: prin sudare, prin şuruburi de inalta rezistenta pretensionate si prin nituire

DESCRIEREA TEHNOLOGIEI

Condiţii prealabile

Pentru lucrari de montaj se vor folosi numai elemente metalice prevazute in proiect (stilpi, ferme, pane, contravintuiri, grinzi si sine de rulare), care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor si standardelor in vigoare, sau poseda certificate de omologare.

Asigurarea materialelor si mijloacelor pentru transport si montaj in cantitatea si calitatea necesara.

Asigurarea cu forta de munca corespunzatoare calificata pentru montaj.

Preluarea frontului de lucru pentru montare.

Pregatirea execuţiei lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din dosarul tehnologic si fisa tehnologica a lucrarii concrete.

Materiale utilizate
Materialele utilizate fac parte din grupa de oteluri de uz general pentru construcţii şi ele trebuie sa aibă compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice corespunzătoare pentru mărcile şi clasele de calitate prevăzute în proiecte, garantate prin certificate de calitate conform standardelor de produs.
Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor, materialelor de bază, precum şi caracteristicile mecanice ale organelor de asamblare (suduri, piuliţe, şaibe) nu pot fi schimbate fără acordul scris al proiectantului.
La executarea confecţiilor metalice se vor lua măsurile necesare pentru a nu se introduce alte materiale decât cele prevăzute în proiect, cu calităţile prescrise de normativele şi standardele în vigoare.
Orice nepotrivire constatată cu ocazia verificării proiectelor sau pe parcursul operaţiilor de şablonare, se va aduce la cunoştinţa proiectantului pentru a efectua corecţiile necesare înainte de trasarea sau debitarea materialelor.
Înainte de trasare şi debitare, laminatele se vor verifica bucată cu bucată în ceea ce priveşte aspectul exterior, dimensiunile şi planeitatea, pentru a constata dacă acestea se încadrează în toleranţele admisibile prevăzute în normativele şi standardele în vigoare.
Verificarea se va face pe baza numărului şarjei sau lotului, imprimat pe laminat şi pe baza documentelor de calitate.
Dacă este cazul, laminatele se vor îndrepta, în condiţiile prevăzute de STAS 3461/1975.

Transportul la obiect al elementelor de construcţii metalice
Alegerea tipului de transport - cale ferata, mijloace auto sau alte mijloace speciale se face in funcţie de: distanta de transport, greutatea elementului, forma si dimensiunile acestuia, caile de transport existente sau care urmează a se executa ; alegerea se face din faza de proiectare, pentru ca elementele foarte mari sa fie corect tronsonate.
Transportul elementelor liniare gabaritice nu ridica probleme deosebite, neimpunand amenajări speciale ale vagoanelor de cale ferata sau ale mijloacelor auto. Elementele se pachetizeaza, după obiectul de destinaţie si dimensiuni si se marchează corespunzător, pentru indentificare ulterioara.
Transportul elementelor plane gabaritice impune amenajări ale mijlocului de transport pentru menţinerea elementelor in poziţia stabilita prin proiectul de execuţie, pentru a se asigura nedeformabilitatea. Amenajările fac obiectul unui proiect special, întocmit de regula de către executant si avizat de către proiectantul structurii metalice si de către proprietarul mijlocului de transport.
Transportul elementelor agabaritice impune amenajări speciale studiate si proiectate de către executant si avizate in condiţiile de mai sus, precum si de către administratorii construcţiilor, drumurilor si reţelelor care pot fi afectate temporar prin acest transport.

Depozitarea la obiect a elementelor de construcţii metalice
Depozitarea la obiect a elementelor de construcţii metalice necesita amenajarea la obiect a unor depozite provizorii, care sa asigure integritatea elementelor pe toata durata depozitarii, stabilite funcţie de tipul elementelor care se depozitează, iar mărimea lor se stabileşte in funcţie de graficul de montaj,
Tipurile de amenajări sunt foarte diferite, in funcţie de tipul materialelor si elementelor. In cadrul depozitului, in principiu trebuie sa existe rastele, precum si aparate de reazem care sa asigure păstrarea in bune condiţii a elementelor cu zăbrele, a elementelor liniare masive cu greutate mare (stâlpi, grinzi de rulare cu deschidere mare), a elementelor liniare cu greutate relativ mica si deformabilitate mare (pane, rigle), a elementelor spaţiale, a elementelor secundare (contravantuiri, etc).
La fiecare tip de material / element trebuie sa fie asigurat accesul corespunzător.
Materialele si elementele se depozitează pe sortimente si calităţi de otel, fiind marcate corespunzător. La materiale se va indica tipul de laminat si calitatea otelului iar la elementele de construcţii metalice se va indica denumirea conform proiectului, obiectul unde se montează si poziţia in cadrul obiectului.

Tăierea
Tăierea laminatelor se va executa cu fierăstrăul cu foarfecă sau cu flacăra.
Tăieturile efectuate în elemente, nu trebuie să prezinte fisuri sau crestături; se vor efectua prelucrări până la dispariţia acestora.
Se admite tăierea pieselor metalice cu oxigaz. Neregularităţile după taiere cu flacăra se vor rectifica.

Găurirea
Găurile se executa cu burghiul sau prin poansonare. Poansonarea se va face numai la piese mai subţiri de 16 mm. Găurirea cu burghiul se execută la diametrul definitiv, conform prevederilor proiectului. Gaurirea prin poansonare se execută la un diametru cu 5 mm. mai mic, urmând ca la asamblare sa se facă alezarea la diametrul definitiv.
Nu se admite găurirea cu flacăra oxiacetilenică. Este interzisă ajustarea găurilor cu pila, lărgirea lor cu dornuri sau cu flacăra oxiacetilenică.
Găurile trebuie să fie circulare (dacă în proiect nu se prevede altfel) fara reziduri, iar pereţii trebuie sa fie perpendiculari pe suprafaţa materialului, iar muchiile curăţate de bavuri. Găurile pentru şuruburi se execută, de regulă, după operaţiile de îndreptare şi sudare; iar unde este posibil piesele de strâns adiacente se vor găuri simultan pentru garantarea păsuirii poziţiilor.

Asamblarea
Asamblarea, în special sudurile se vor executa în spaţii închise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste +5^o C.
Asamblarea se va face pe schele de montaj sau dispozitive, care să asigure păstrarea poziţiei pieselor asamblate în vederea sudării. Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui obiect de construcţie va fi stabilită printr-o fişă tehnologică. Ordinea de asamblare trebuie astfel aleasă încât să asigure posibilitatea sudării tuturor pieselor componente în condiţii normale de lucru. Asamblarea prin sudare provizorie (haftuirea) trebuie făcută prin sudori autorizaţi, cu electrozi de aceeaşi marcă cu cei cu care se vor suda cordoanele de rezistenţă în funcţie de materialul de bază.
Lungimea punctelor de prindere va fi de minimum 60mm, iar grosimea funcţie de materialul de sudare, dar nu sub 3 mm. Eventualele abateri trebuie să se încadreze în limitele toleranţelor admisibile din STAS 767/1988.

Sudarea
Toate materialele de adaos (electrozi, sârme, fluxuri) vor fi de tip bazic şi se vor utiliza în aşa fel încât rezistenţele necesare ale cordoanelor de sudură să depăşească cu minimum 20% rezistenţa materialului de bază. La alegerea tehnologiilor se vor prevedea măsuri pentru reducerea deformaţiilor şi prevenirea concentrării tensiunilor proprii prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de execuţie a cordoanelor de sudură, a trecerilor, etc. şi indicarea parametrilor optimi ai regimurilor de sudare. Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevăzute în proiect, cu respectarea abaterilor limită. La sudarea în mai multe straturi, suprafaţa se va curăţa cu grijă, mai ales de marginile stratului depus anterior. Eventualele defecte se vor înlătura şi repara înainte de aplicarea stratului următor.
Se recomandă pe cât posibil ca sudarea să se facă în poziţie orizontală, evitându-se sudurile în poziţie verticală şi peste cap. La executarea cordoanelor de sudură se va asigura trecerea lină de la materialul de bază la sudură.
Clasele de calitate ale sudurilor se înscriu pe planşele proiectului, conform prevederilor Normativului C 150/1999. Eventualele remanieri ale defectelor se vor executa cu respectarea standardelor şi normativelor în vigoare. Pentru defectele constatate mai frecvent, trebuie să se stabilească cauzele apariţiei lor şi măsurile care trebuie luate pentru excluderea repetării lor.
Lucrările de sudură se vor executa numai de persoane autorizate cu calificarea corespunzătoare calităţii impuse.

Montajul construcţiilor metalice - elemente generale
Operaţiile de montaj constau in principal in
►poziţionarea la locurile indicate in proiect a elementelor de construcţii metalice;
►prinderea provizorie a acestora;
►imbinarea lor prin procedeele indicate prin proiect, care pot fi: cu sudura, buloane, şuruburi de inalta rezistenta pretensionate si, mai rar, cu nituri.
Îmbinările impun o execuţie exacta, tolerantele fiind foarte mici. Din acest motiv, inaintea începerii montajului propriuzis, elementele de construcţii metalice trebuiesc verificate, iar eventualele neconformitati eliminate prin masuri stabilite cu acordul proiectantului si beneficiarului.
In acest scop se verifica:
●existenta certificatelor de calitate ale materialelor / elementelor si a buletinelor de control pe faze a execuţiei elementelor;
●dimensiunile si aspectul general al elementelor si al îmbinărilor;
●axele si cotele elementelor existente pe care urmează sa se monteze noile elemente de construcţie metalica si zonele lor de imbinare.
Toate elementele structurilor metalice se montează numai pe baza de fisa tehnologica in care sunt rezolvate in detaliu toate fazele de lucru si operaţiile de executat.
In etapa de realizare a lucrărilor pregătitoare montajului se executa conform fisei tehnologice următoarele lucrări:
●montare schele si eşafodaje;
●stabilirea traseelor de deplasare si a punctelor de staţionare a macaralelor pentru montaj;
●stabilirea si amenajarea acceselor la obiect a mijloacelor de transport al elementelor;
●asigurarea dispozitivelor de ridicare;
●asigurarea echipamentelor, sculelor si dispozitivelor necesare realizării imbinarilor;
●asigurarea masurilor de protecţia muncii si PSI;
●instruirea personalului executant asupra prevederilor proiectului, prezentelor instrucţiuni si fiselor tehnologice.

Elemente generale pentru realizarea montajului
Realizarea montajului elementelor de construcţii din otel la nivelul calitativ prescris impune cunoaşterea si respectarea stricta a următoarelor masuri prealabile:
►executarea cu mare precizie a elementelor pe care se montează si se fixează construcţiile metalice: fundaţii, stâlpi din beton armat, buloane de ancorare, piese metalice inglobate, etc;
►verificarea executării (in unităţi industriale de profil, in atelierele proprii ale executantului sau pe şantier) a reperelor si elementelor asamblate, cu respectarea stricta a dimensiunilor din desenele de execuţie si a calităţii otelurilor utilizate;
►transportul si depozitarea corecta a elementelor metalice confecţionate cu mijloace si dispozitive care sa le asigure integritatea si indeformabilitatea;
►asigurarea protecţiei contra acţiunii agenţilor atmosferici prin vopsire, peliculizare sau alte masuri speciale stabilite prin proiect, precum si a integrităţii acestora in toate etapele de montaj.
Nerespectarea acestor masuri poate sa conducă la degradări ale elementelor pana la un nivel care sa le facă inutilizabile (nepotriviri mari intre element si sistemul de fixare in structura, deformaţii inacceptabile, coroziune avansata, etc).

După locul de montaj al elementelor metalice se disting:
●elemente asamblate la sol si montate sub forma unor parti mai mari de construcţii;
●elemente montate bucata cu bucata in poziţia finala.
Alegerea uneia din aceste doua variante de montaj se face tinand seama de:
● tipul structurii si al elementelor metalice;
●forma si dimensiunile elementelor metalice;
●greutatea elementelor;
●posibilităţile de asigurare la locul de montaj a utilajelor de ridicat adecvate;
●spaţiul de care se dispune in şantier pentru depozitare si preasamblarea la sol a pârtilor de construcţie metalica;
●gradul de calificare si numărul personalului muncitor de care se dispune pentru executarea operaţiilor de montaj;
●tipul si numărul îmbinărilor ce trebuiesc executate.

Pregătirea lucrărilor de montaj consta in următoarele activităţi:
►aprovizionarea si recepţia elementelor de construcţii si materialelor necesare montajului in conformitate cu procedurile si instrucţiunile specifice, precum si asigurarea depozitarii lor corecte;
►asigurarea mijloacelor de transport special echipate (unde este cazul) pentru transportul de la locul de confecţionare la locul de montaj;
►asigurarea traseelor de transport funcţie de gabaritul mijloacelor de transport si greutatea elementelor;
►stabilirea locurilor si modului de depozitare la şantier;
►asigurarea utilităţilor necesare: surse de apa, energie electrica;
►elaborarea unei fise tehnologice adecvate pentru executarea montajului prin care sa se prevadă modul de montaj, utilajele necesare pentru manipulare, construcţii provizorii necesare la montaj (daca este cazul), precum si numărul si calificarea personalului muncitor;
►preluarea frontului de lucru pentru montaj, respectiv a elementelor pe care se montează si se fixează construcţiile metalice de la executantul acestora, pe baza procesului verbal de predare-primire a frontului de lucru, începerea montajului nu se poate face pana când nu au fost eliminate / soluţionate impreuna cu proiectantul lucrării toate neconformitatile constatate cu ocazia verificării frontului de lucru pentru montaj.

Conform Normativului P100/1992, montajul construcţiilor metalice se efectuează numai pe baza unui proiect de montaj, în care se vor indica cotele principale construcţiei, ordinea în care se face montajul şi se execută îmbinările, dispozitivele şi utilajele folosite, ţinând cont de următoarele:
●tehnologia de execuţie a lucrărilor se va stabili pe categorii de operaţii;
●montarea diferitelor părţi ale construcţiei se va face introducând pe măsura montării elementelor de legătură, contravântuirile prevăzute în proiect, astfel ca partea ridicată să aibă asigurată stabilitatea şi rezistenţa necesară pentru a prelua încărcările din timpul montajului.
●fixarea construcţiei şi executarea îmbinărilor de montaj se vor face după
verificarea poziţiilor în plan şi elevaţie a elementelor construcţiei şi a
corespondenţei cotelor din proiect;
●se va evita însumarea abaterilor pentru a nu se depăşi toleranţele admise de
STAS 767/1988;
●se interzice forţarea construcţiei (sau a unor elemente componente) prin presare, îndoire, lovire, evitându-se deformarea pieselor şi apariţia unor eforturi suplimentare.
●definitivarea îmbinărilor se va face în ordinea din proiectul de montaj;
●riglele şi fermele se vor cala şi centra la montaj prin intermediul prinderilor cu găuri ovalizate;
●îmbinările prevăzute în proiect pentru realizarea fermelor se va efectua la sol, iar pentru contravântuiri, la poziţie.

Înainte de execuţia construcţiei metalice propriu zise se va elabora o documentaţie care va cuprinde:
►operaţiile de uzinare necesare realizării elementelor de construcţii;
►tehnologia şi ordinea de executare a sudurilor şi a tăierilor;
►modul de realizare a preasamblăilor de uzină;
►depozitarea marcarea şi ambalarea pentru transport.

Trasarea
a trasarea sau tăierea materialelor se va ţine seama că valorile din proiect sunt cote definitive. Precizia la trasare va fi de ±1,00mm.
Nu se admite cumularea mai multor tolerante pe aceeaşi linie de trasare.

Realizarea lucrarilor

Montarea stilpilor metalici
In vederea montajului stilpilor se va elabora un plan in care se vor stabili: tipul macaralei, fluxul tehnologic, poziţia statiilor, etc.
Pregatirea stilpului:
●verificarea dimensiunilor si geometriei stâlpului conform proiectului;
●verificarea existentei pe stâlp a eventualelor piese necesare pentru prinderea in macaraua de montaj;
●marcarea cu vopsea, pe stâlp, a axelor pe cele patru laturi,
Pregătirea fundaţiilor:
●verificarea pieselor de prindere prevăzute in proiect (butoane, placi metalice inglobate in fundaţie) din punct de vedere al axării pe cele doua direcţii si a cotelor de nivel; in caz de abateri fata de proiect, soluţiile de remediere se stabilesc de către proiectantul structurii si se supun acordului beneficiarului;
●marcarea cu vopsea nelavabila a axelor pe cele doua direcţii.
●se marcheaza cu vopsea axele modulare, ale halei pe fata superioara a cuzinetilor cu buloane.
●prin masurile de nivelment se determina cota cuzinetului,la partea superioara care trece in planul de montaj.
●se verifica pozitionarea buloanelor din cuzinet fata de axele modulare ale halei si se trece in planul de montaj.
●se verifica cota capului buloanelor prin masuratoare de nivelment.
●se curata si se verifica partea filetata a buloanelor.
●se trece cu piulita de proba pentru control,se scoate piulita de proba,
●se introduce un manson de protectie din table (gros.bulon + 5 mm).
●se curata partea superioara a cuzinetului
●se stabileste grosimea de completare (cota beton cuzinet, cota talpa stilp metalic - grosimea colajului metalic).
●se fixeaza colaje metalice la grosimea rezultata din cupoane de tabla
●se verifica suprafata de contact a colajelor sa fie perfect orizontala pe toate directiile. Se fixeaza pe stilp scara metalica din otel beton D 16 cu trepte la 30 cm.
Plantarea stilpului pe cuzinetii fundatiei
●se aduce macaraua in statie si se caleaza
●se prinde dispozitivul de montaj in capul stilpului metalic in gaurile de montaj ale fermei cu buloane.
●se prinde cirligul macaralei de dispozitivul montat in capul stilpului. Se ridica stilpul in pozitie verticala pina deasupra capetelor buloanelor din fundatie.
●se introduce stilpul pe buloanele din fundatie, se lasa din cirligul macaralei pina la sprijinirea pe colajele existente.
●se scot mansoanele de protectie de pe buloane.
●se prinde stilpul cu cite o piulita la fiecare bulon din fundatie
●se prind ancorajele de piesele special prevăzute si cu ajutorul lor se verticalizeaza stâlpul;
●se executa îmbinarea finala conform proiectului;
●se desprinde stâlpul de macara.
Dispozitivul de montat stilpi metalici
●La montajul stilpilor se va folosi un dispozitiv special de montaj.
●La montajul stilpilor abaterile se vor incadra in urmatoarele valori,conform STAS 8018/80

abaterea limita	zona unde este permisa
+/- 5 mm	pozitionarea stalpului
+/- 15 mm	inclinarea stalpilor la varf
+/- 20 mm	denivelarea suprafetei de rezemare

●Pentru a preintimpina balansarea cu cirligul macaralei, stilpul se va lega cu fringhii. Pe timpul deplasarii spre fundatie,stilpul va fi ghidat de la distanta cu aceste fringhii.
●Este strict interzisa desfacerea stilpului din cirligul macaralei inainte de fixarea lui cu cite o piulita la fiecare din buloanele inglobate in fundatie.
Ancorajele se păstrează pana la prinderea stâlpului cu grinzi, portale, etc.

Montarea grinzilor metalice
Pregătirea grinzii - in cadrul căreia se realizează:
►verificarea dimensiunilor si geometriei grinzii conform proiectului;
►verificarea existentei pe grinda a eventualelor piese necesare pentru prinderea in macara;
►marcarea cu vopsea a axelor logitudinale ale grinzilor;
►montarea, conform fisei tehnologice, a susţinerilor pentru grinzi.

Pregătirea elementelor pe care se montează grinzile, constând in:
►verificarea consolelor stâlpilor din punct de vedere al axelor pe cele doua direcţii si al cotelor de nivel;
►trasarea cu vopsea a poziţiei grinzii pe consola stâlpului.

Montarea grinzilor de rulare implica realizarea următoarelor masuri speciale:
►se face releveul consolelor ambelor şiruri de stâlpi si, in funcţie de rezultatele
acestui releveu, se trasează poziţia celor doua şiruri de grinzi de rulare;
►se verifica si se uniformizează cotele pe toata lungimea ambelor şiruri de console ale stâlpilor;
►se executa montajul grinzilor la fel ca la punctul de mai sus.

Asamblarea tronsoanelor de ferma
Asamblarea pe şantier a fermelor formate din tronsoane este extrem de importanta, deoarece aceasta trebuie sa conducă la realizarea unor elemente cu o geometrie relativ complicata in condiţii mai dificile (lipsa unui şablon). Operaţia este mult facilitata daca tronsoanele au fost corect executate ca geometrie si daca, la atelierul de confecţionare, au fost asamblate de proba si retuşate corespunzător.

Etapele asamblării fermei sunt următoarele:
►montarea unor stative (capre) pe poziti anterior determinate prin fisa tehnologica;
►montarea tuturor tronsoanelor pe stative la poziţia fixata;
►verificarea geometriei fermei astfel pregătite (liniaritatea tălpilor, contrasageata, daca este cazul, planeitatea generala a elementului) si fixarea tronsoanelor in aceasta poziţie;
►executarea propriuzisa a îmbinării (acordând multa atenţie ordinii sudurilor prevăzute in proiect, pentru păstrarea indeformabilitatii).

Montajul fermelor
Se incepe cu tronsonul de capat. Continuarea montajului cu celelalte ferme care se leaga de tronsonul de capat se va realiza dupa ce tronsonul de capat se contravintuieste, conform fazelor din prezenta procedură.

Schema montaj - ferma
Succesiunea operatiilor de montaj
●se verifica pozitia in plan a axelor stilpilor si cotelor de nivel la console prin efectuarea unui releveu complet al capetelor stâlpilor pe care urmează sa se monteze ferma;
●se corectează capetele stâlpilor in funcţie de rezultatul releveului si se trasează poziţia fermei;
●se caleaza macaraua pentru montaj
●se echipează ferma cu piesele necesare pentru ridicare;
●se agata ferma in dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macaraua la locul si la inaltimea de montaj;
●se aseaza ferma pe eşafodaje;
●ferma nu se desprinde din dispozitiv decit dupa prinderea de toate buloanele din capul stilpului si ancorarea la sol pe ambele directii
●la montajul fermelor metalice abaterile se vor incadra in valorile prevazute in STAS 8018/80.
●se executa îmbinarea conform proiectului structurii.
●se montează ferma, executandu-se total imbinarea, conform prevederilor proiectului si ale fisei tehnologice;
●se ancorează ferma cu tiranti pentru a preveni răsturnarea ei sau orice alta deformatie perpendiculara pe planul ei;
●se desprinde ferma din macara si se continua operaţiile cu alta ferma.

Această tehnologie impune o mare atenţie la realizarea coliniaritatii nodurilor; in consecinţa, releveul capetelor stâlpilor si trasarea corecta a poziţiei fermei sunt absolut necesare, in caz contrar panele, fie nu se vor mai putea monta coliniare, fie nu se vor monta in nodurile fermei.

Montajul contravintuirilor longitudinale

Schema de montaj
Succesiunea operatiilor de montaj.
Montajul contravintuirilor longitudinale se realizeaza dupa fixarea si ancorarea fermelor.
Ancorajele ramin la pozitie pina la montajul panelor.
Pentru montajul contravintuirilor metalice abaterile se vor incadra in valorile prevazute in STAS 767/c-77.

Montajul panelor
Schema montaj pane.
Succesiunea operatiilor de montaj:
►se monteaza panele curente si blocajele lor pe ferme
►lucrul la inaltime se va efectua de la podine amenajate
►panele pe care se circula cu ajutorul podinelor in vederea montajului
vor avea prevazute legaturi cu tiranti de otel fixati de ferma respectiva
►se va evita depozitarea pachetelor de tabla cutata pe acoperis care sa depaseasca incercarile ce pot fi preluate de elementele in faza de legare
►abaterile de montaj nu vor depasi prevederile din STAS 767/c-77.

Montajul contravintuirii transversale
Schema montaj contravintuiri transversale.
Succesiunea operatiilor de montaj
●se monteaza legaturile in plan vertical intre talpa interioara a fermei si pane.
●se monteaza ancorajele
●se vor respecta abaterile prevazute in STAS 767/c-88.
●daca hala este prevazuta cu luminator,aceasta se asambleaza la sol si se monteaza folosind ca platforme de lucru panourile din tabla montate

Montarea invelitorii din tabla se incepe cu tronsonul de capat.

Montajul grinzilor de rulare metalice
Schema de montaj.
Tehnologia de montaj a grinzilor de rulare
►se face releveu topo al suprafetelor de rezemare a grinzilor de rulare pe tot sirul de stilpi ai halei
►se stabileste pozitia in plan a grinzilor de rulare si grosimea fururii pentru fiecare stilp in parte.
►se fixeaza furura prin sudura
►se verifica pozitia in plan a grinzii de rulare;abaterile permise pentru frontul de lucru si pentru grinzile de rulare sunt conform STAS 8018-80.
►se string provizoriu piulitele buloanelor de prindere
►se monteaza in continuare tronsoanele grinzilor de rulare

Dupa montarea tuturor tronsoanelor grinzii de rulare se aliniaza grinda si se realizeaza prinderea laterala in dreptul stilpilor.
●se executa sudurile intre grinda de rulare si grinda de frinare
●se string definitiv suruburile de prindere a grinzii de rulare
Dupa o perioada de functionare a podului rulant de maxim o luna se vor verifica toate suruburile de prindere a grinzii de rulare pe stilp si se vor stringe.
Tehnologia de montaj a sinelor de rulare
►se face controlul caracteristicilor geometrice a talpii superioare a grinzii de rulare
►se curata suprafata de contact dintre talpa superioara a grinzii de rulare si sina fara a fi lustruita in scopul asigurarii unui coeficient de frecare corespunzator.
►prinderea sinei de rulare se face cu placute speciale si cu suruburi prevazute in proiect
►sina se va aseza astfel incit sa corespunda ecartamentului podului cu abateri laterale de maxim + - 5 mm,conform STAS 6911/
►dezaxarea axei sinei de rulare fata de axa inimii grinzii de rulare nu va depasi nicaieri 10 mm
►stringerea suruburilor prinderii se va realiza concomitent pe ambele parti astfel incit sa se asigure o rezemare a sinei pe partea centrala deasupra inimii grinzii de rulare
►sina de rulare nu se considera montata decit dupa circa o luna de la montarea podurilor rulante.In aceasta perioada suruburile de prindere a pieselor de fixare a sinei de rulare se vor verifica si stringe cu cheia.
Montarea închiderilor metalice
Închiderile metalice sunt formate din stâlpi si rigle metalice. Stâlpii se montează la fel ca si stâlpii metalici ai structurii.
Riglele metalice se montează, in principiu, astfel:
►se trasează pe stâlpi poziţia scaunelor;
►se montează scaunele pe stâlpi;
►se montează riglele pe toata lungimea faţadei.

Montarea platformelor, pasarelelor si altor elemente metalice
Platformele, pasarelele, estacadele, scările sunt de obicei formate din elemente gabaritice. Montajul lor se realizează astfel:
●se verifica si se trasează poziţia de montaj a fiecărei piese;
●se montează elementele bucata cu bucata pe eşafodaje si se executa imbinarile intre ele, de obicei prin buloane, după care se scot eşafodajele de montaj.

Protecţia lucrărilor în perioada de execuţie
În timpul execuţiei, elementele şi subansamblele care intră în alcătuirea structurii sunt protejate prin straturile de vopsea anticorozivă prevăzute în proiect. În zonele în care au fost executate suduri de montaj, se vor aplica protecţiile anticorozive prevăzute în proiect.
În zonele în care s-au produs eventuale deteriorări ale protecţiei anticorozive la montaj, se vor efectua corecţii pentru refacerea protecţiei anticorozive.

Controlul execuţiei
Controlul tehnic de calitate se va efectua după fiecare fază de prelucrare. O atenţie deosebită se va acorda după debitare, după asamblare şi după sudare.
Se va supraveghea cu personal autorizat şi competent următoarele operaţii:
►preincalzirea;
►detensionarea;
►începerea şi terminarea joantelor la îmbinările la capete cu plăcuţe prelungitoare;
►scobirea rădăcinii sudurilor prin craituire.

Toate sudurile executate trebuie sa fie accesibile controlului. Se recomandă practicarea controlului parţial al calităţii sudurilor, acolo unde controlul final nu mai este posibil, datorită formei constructive a construcţiei sau elementului de construcţie.
Sudurile prezentate la control trebuie sa fie curăţate de zgură si neacoperite cu vopsea.
Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor Normativului C150/1999.
Verificarea condiţiilor tehnice generale de calitate la montaj se va face cu respectarea prevederilor din STAS 767/1988 şi a Normativului C56/1985.

Recepţia după uzinare se efectuează după încheierea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv aplicarea straturilor de protecţie anticorozivă prevăzute a fi executate la uzinare.
Rezultatele verificărilor efectuate se consemnează în certificatele de calitate întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Elementele respinse la recepţie vor fi remediate conform prevederilor STAS 767/1988.
Dacă remedierile nu sunt posibile, precum şi în cazurile în care documentele de verificare a calităţii lipsesc sau sunt incomplete, decizia admisibilităţii va fi luată de proiectant.
În cazul în care se prevede efectuarea unor încercări sau modificări ale elementelor, dispoziţiile se vor da în scris îi vor face parte integrantă din dosarul de recepţie, ca şi rezultatele încercărilor, respectiv verificarea execuţiei corecte a modificărilor prescrise.

Controlul si calitatea lucrarilor la uzinare
●verificarea calitatii materialelor
●verificarea respectarii tehnologiei de executie pentru fiecare faza intermediara (indreptare,indoire,taiere,sudare,etc.)
●verificarea imbinarilor care se executa in uzina
●verificarea formei si dimensiunilor geometrice ale elementelor de constructii
●verificarea aspectului
●verificarea conditiilor privind comportarea unor piese sau elemente sub incercari

Recepţia la şantier a confecţiilor metalice uzinate
La recepţia elementelor pe şantier, se va ţine seamă de reglementările din Normativul C 150/1999 şi C 56/1984 privind recepţia, expedierea şi primirea mărfurilor, precum şi stabilirea răspunderii expeditorului, cărăuşului şi destinatarului, încheindu-se procese verbale.
Procedurile de recepţie la şantier a confecţiilor metalice uzinate se vor desfăşura cu respectarea prevedreilor din STAS 767/1988.

Verificarea calităţii elementelor din otel / subansamblelor consta din:
Verificarea existentei si examinarea conţinutului documentaţiei de atestare a calităţii elementelor din otel transmise de furnizorul acestora cat si a corespondentei calităţii otelului pieselor si a clasei de calitate a sudurilor cap la cap cu prevederile proiectului de execuţie si ale prescripţiilor tehnice.
Documentaţia de atestare a calităţii trebuie sa cuprindă:
►certificatele de calitate ale tuturor elementelor din otel livrate;
►confirmarea scrisa a executantului elementelor din otel, bazata pe certificatele furnizorilor sai sau pe incercari proprii, ca toate materialele utilizate corespund proiectului si prescripţiilor tehnice;
►buletinele de verificare nedistructiva pentru toate cordoanele de sudura cap la cap executate in uzina / atelier si pentru care proiectul prevede astfel de incercari; din buletine trebuie sa rezulte in mod clar clasa de calitate rezultata prin incercare;
►procesele verbale de recepţie a montajului de proba prealabil, daca acesta este prevăzut in proiectul de execuţie,cu specificarea realizării contrasagetii prescrise;
►documente privitoare la incercarea prin incarcare a construcţiei, daca aceasta a fost prevăzuta in proiectul de execuţie, in actele de control sau a fost ceruta prin expertiza tehnica;
►schitele cu marcarea si poziţionarea elementelor din otel;
►piesele scrise si desenate ale proiectului de execuţie care au suferit modificări si completări pe parcursul execuţiei, inşptite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului pentru fiecare din modificări.
Verificarea prin incercari directe a calităţii confecţionării elementelor din otel (verificarea vizuala si prin măsurare a formei si dimensiunilor pieselor care alcătuiesc elementul cat si ale elementului in ansamblu, inclusiv imbinarile), a pregătirii suprafeţelor in vederea aplicării protecţiei anticorozive, precum si a realizării stratului de protecţie temporara.
Încercari directe asupra calităţii materialelor si imbinarilor pentru toate elementele furnizate fara certificat de calitate, pentru cele care au fost deteriorate inaintea montării sau care provin din demontarea unei construcţii existente.

Verificarea calităţii lucrărilor la montaj
Verificări ale suportului
►verificarea pozitiei in plan si a nivelului fetei superioare a fundatiilor (inclusiv suruburile de ancoraj sau golurile pentru suruburi) a zonelor de rezemare pentru elementele constructiei din otel
►verificarea imbinarilor care se executa la montaj (nituite) sudate sau cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate.
►verificarea conditiilor privind comportarea unor elemente sau a constructiei din otel sub incercari.
Verificarea pieselor si a elementelor de constructii din otel din punct de vedere a aspectului si al respectarii abaterilor admise la dimensiunile geometrice, se efectueaza bucata cu bucata.
Verificarea calitatii materialelor utilizate si montajul constructiilor din otel se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de producator.
Verificarea respectarii tehnologiei de executie se face separat pentru fiecare faza intermediara. Trecerea de la o faza la alta este permisa numai dupa verificarea realizarii in faza precedenta a conditiilor de calitate prescrise.
Verificarea imbinarilor se face pe baza prescriptiilor tehnice legale in vigoare.
Verificarea formei si dimensiunilor geometrice ale elementelor de constructii din otel se va face conform datelor din documentatia tehnica.
Verificarea aspectului se face pentru ca elementele de constructii din otel sa corespunda conditiilor tehnice de calitate cu privire la neregularitatile de executie.
Verificarea pozitiei in plan si a nivelului fetei superioare a fundatiilor (inclusiv suruburile pentru ancoraj sau golurile pentru suruburi) sau a zonelor de rezemare pentru elementele constructiei din otel se face conform datelor din documentatia tehnica si din standardele in vigoare.

Pentru orice abateri eventuale de la obligatiile de calitate prescrise executantul va proceda imediat la operatii de remediere,daca pentru acestea sunt prevazute solutii in documentatia tehnica de executie sau in prescriptiile tehnice.In caz contrar,lucrarile pot fi continuate numai dupa ce proiectantul si-a dat avizul in scris in acest sens si dupa executarea tuturor remedierilor in conformitate cu solutiile pe care le-a indicat.

Toate remedierile efectuate vor fi consemnate in procese verbale, mentionindu-se pe ce baza s-au adoptat solutiile respective.
Pentru toate lucrarile care urmeaza sa devina ascunse prin acoperire sau inglobare in alte categorii de lucrari sau elemente, se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse, conform reglementarilor legale in vigoare.
Verificarea existentei si examinarea conţinutului documentelor de atestare a calităţii materialelor si a corespondentei cu prevederile proiectului si ale prescripţiilor tehnice;
Verificarea prin incercari directe a calităţii materialelor in conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice corespunzătoare.

Materialele care nu corespund la verificarea calităţii vor fi respinse la recepţie.
Verificări inainte de inceperea lucrărilor de montare

Montarea elementelor oricărei construcţii din otel va putea incepe numai după efectuarea următoarelor verificări care sa ateste:
-intocmirea de către unitatea care executa lucrările de montare a proiectului / fiselor tehnologice de montare care trebuie sa aibe conţinutul minim prevăzut in anexa la prezenta instrucţiune tehnica;
-executarea integrala si de buna calitate de către unitatea furnizoare a completărilor sau remedierii deficientelor de calitate (daca este cazul), in conformitate cu avizul scris al proiectantului si prevederile prescripţiilor tehnice;
-exactitatea axelor principale ale construcţiei, precum si ale elementelor in raport cu axele construcţiei;
-existenta si conţinutul documentelor de verificare si receptionare a elementelor de construcţii care constituie suporturi sau reazeme pentru construcţia metalica si care sa ateste ca sunt corespunzătoare prescripţiilor proiectului si prescripţiilor tehnice;
-poziţia in plan ca nivel al reazemelor si al buloanelor de ancorare. Daca butoanele nu sunt betonate sau sunt lăsate in fundaţii, găuri, care se vor betona la montare, se va verifica exactitatea poziţionării lor, daca au fost bine protejate si daca au adâncime suficienta;
-indreptarea de către unitatea de montaj a pieselor sau barelor elementelor din otel, deformate in timpul manipulărilor, depozitarii sau transportului pe şantier. îndreptarea deformatiilor mai mari decât abaterile din STAS 767/0-88 trebuie sa fie executate in conformitate cu soluţia aprobata in scris de către proiectant;
-instruirea suficienta si insusirea corecta a tehnologiei de execuţie de către echipele care executa imbinarile cu şuruburi pretensionate;
-existenta si poziţionarea corecta a elementelor provizorii de susţinere, ancorare, etc.

Toate aceste verificări se efectuează de către conducătorul tehnic al lucrării impreuna cu delegatul beneficiarului sau al controlorului CQ, conform planurilor de control de calitate, verificări si incercari.

Verificări pe parcursul efectuării lucrărilor de montare
In perioada executării lucrărilor de montare se vor efectua verificări referitoare la:
-indeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor din otel;
-realizarea de buna calitate a lucrărilor de montare, precum si poziţionarea corecta a elementelor din otel. Verificarea dimensionala si calitativa se face prin încercări directe, in mod permanent pe parcursul fazelor de montare. Abaterile limita admise la lucrările de montare sunt cele cuprinse in STAS 767/0-88;
-recepţia lucrărilor sau pârtilor de construcţie care devin ascunse (cordoane de sudura care nu mai sunt accesibile la sfârşitul fazei de lucrări, prelucrarea marginilor pieselor care se imbina prin sudura la montare, executarea diferitelor straturi de protecţie anticoroziva, verificarea calităţii curăţirii elementelor care se imbina prin şuruburi pretensionate, etc).
Rezultatele acestor verificări se consemnează in procese verbale de recepţie calitativa, incheiate de către executant si dirigintele de şantier si condiţionează începerea următoarelor operaţii;
-verificarea prin incercari nedistructive a calităţii sudurilor cap la cap executate la montare, a căror verificare este indicata in proiectul de execuţie;
-verificarea strângerii şuruburilor de inalta rezistenta, precum si realizarea chituirii, grunduirii si vopsirii imbinarilor controlate.

In cazul constatării unor defecte de calitate sau depăşirii abaterilor admise la lucrările de montare, acestea vor fi consemnate in mod detaliat in procesele verbale de constatare, insotite de relevee. Remedierile sau consolidările se executa pe baza soluţiilor elaborate de către proiectant si acceptate de către beneficiar, efectuarea executării conforme a acestora trebuind sa fie demonstrata prin documentele de atestare a calităţii specifice (certificate de calitate, buletine de incercari, procese verbale de recepţie calitativa).

Verificări la terminarea lucrărilor de montare

La terminarea fiecărei faze a lucrărilor de montare, prin care se intelege montarea fiecărei categorii de elemente din otel pe un sector dat se verifica calitatea lucrărilor executate, care cuprinde:
Examinarea existentei si conţinutul documentaţiei de atestare a calităţii, care trebuie sa cuprindă:
●cartificate de calitate sau buletine de incercari pentru toate piesele si materialele metalice folosite atât la montare cat si la eventuale refaceri, consolidări sau remedieri executate;
●procesele verbale de recepţie calitativa a lucrărilor, inclusiv cele ascunse, buletine de incercare nedistructiva a sudurilor cap la cap, a căror executare la montare este prevăzuta in proiectul de execuţie, buletinele unor eventuale incercari dispuse prin dispoziţiile de şantier ale proiectantului, prin acte de control, etc;
●tabelele cu poansonul sudorilor autorizaţi care au executat sudurile de montare;
●documentele in care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipe speciale atestate, insarcinate cu execuţia si cu controlul imbinarilor de inalta rezistenta, conform prevederilor Instrucţiunilor tehnice C 133-82 (daca este cazul);
●dispoziţiile de şantier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montării, rezultatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa construcţia metalica, procesele verbale încheiate de organele de control in construcţii;
●procesele verbale de recepţie a refacerii, consolidării sau remedierii tuturor deficientelor de confecţionare si montare constatate in toate etapele;
●piesele scrise si desenate ale proiectului de execuţie cu toate modificările si completările intervenite pe parcursul montării, insotite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului pentru fiecare in parte.

Verificări directe care se refera la:
►terminarea integrala a lucrărilor de montare din cadrul fazei;
►verificarea dimensionala si calitativa, bucata cu bucata, a imbinarilor si celorlalte lucrări de montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul fazei respective, inclusiv eventualele refaceri, consolidări sau remedieri dispuse.

Verificarea calităţii la terminarea fazelor de lucrări de montare se efectuează de către conducătorul tehnic al lucrării si de către controlorul CQ. Verificarea lucrărilor ascunse si înregistrarea rezultatelor se face de către conducătorul tehnic al lucrării impreuna cu dirigintele de şantier, care da acordul asupra trecerii la faza de lucru următoare.

Livrarea şi transportul

Aceste operaţii se vor desfăşura conform prevederilor din STAS767/1988.

Livrarea la şantier a elementelor de construcţie se va realiza pe baza unui grafic, având în vedere ordinea normală de montaj.

Prevederi finale
Masurile conţinute în prezenta procedură de lucru nu sunt limitative, ele putând fi completate cu prevederile din normativele tehnice şi caietele de sarcini, întocmite de proiectanţii de specialitate, putându-se completa cu alte măsuri suplimentare, care nu contravin celor de mai sus şi care pot conduce la sporirea calităţii execuţiei.

RAPOARTE INREGISTRARI FORMULARE
●Proces verbal de recepţie înainte de livrare pentru toate elementele de construcţii din otel uzinate, efectuat prin organele de control tehnic de calitate al uzinei.
●Verificarea calitatii constructiei din otel montate se face conform reglementarilor in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitii.
●Planul de control al calitatii lucrarilor executate, elaborat de proiectant
●Planul calitatii elaborat de constructor.
●Proces verbal receptie calitativa
●Certificat de calitate al materialelor puse in opera

TEHNOLOGIA DE MONTARE A CONSTRUCŢIILOR METALICE
Proiectul tehnologic pentru montare, care se intocmeste de către executant, trebuie sa conţină obligatoriu următoarele elemente:
►masuri privind depozitarea si transportul pe şantier a elementelor de construcţie din otel;
►organizarea asamblării in tronsoane, pe şantier, a elementelor din otel, cu indicarea mijloacelor de transport si de ridicat necesare;
►indicarea dimensiunilor a căror verificare este necesara pentru asigurarea realizării tolerantelor de montare impuse prin proiectul de execuţie si prin prescripţiile tehnice;
►materialele de adaos, metode de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul si regimul de sudare, planul de succesiune a executării sudurilor de montaj, masurile ce trebuiesc luate pentru evitarea sau reducerea in limitele admise a deformatiilor si eforturilor remanente produse prin sudurile de montaj, prelucrarea ulterioara a suprafeţelor cordoanelor de sudura la elementele solicitate dinamic, etc;
►masuri pentru execuţia îmbinărilor cu şuruburi pretensionate;
►verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru elementele montate;
►marcarea elementelor si ordinea fazelor operaţiei de montare;
- asigurarea stabilităţii elementelor din otel in fazele operaţiei de montare;
►planul operaţiilor de control in conformitate cu prevederile proiectului de execuţie si a prescripţiilor tehnice;
►metodele si frecventele verificărilor ce trebuie executate pe parcursul si la terminarea fazelor de lucrări de montaj

Turnarea Betoanelor

2008-04-21T13:44:00.000-07:00

Pregatirea executiei lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din dosarul tehnologic si fisa tehnologica a lucrarilor. Organizarea lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din proiectul de organizare de santier .
In mod obligatoriu se va organiza un minim de cai de acces necesare pentru transportul betonului, precum si pentru accesul utilajelor de ridicat. Trasarea lucrarilor se face in conformitate cu planurile din detaliile de executie, predarea amplasamentului de catre beneficiar si proiectant catre constructor facindu-se in baza unui proces - verbal semnat de cele trei parti.
Inainte de a se incepe turnarea betonului trebuie sa se efectueze o serie de lucrari pregatitoare, care au drept scop verificarea exactitatii executiei cofrajelor si armaturilor si a montarii lor conform planului proiectului.

La cofraje se verifica
•exactitatea pozitiei axelor;
•concordanta dintre cotele din proiect si cotele cofrajului montat: exactitatea pozitiei axelor stilpilor, nervurilor, grinzilor si reazemelor; corespondenta dimensiunilor din proiect cu cele de pe teren; orizontalitatea fundului grinzilor nervurilor si placilor si a verticalitatii stilpilor;
•etanseitatea cofrajului si astuparea crapaturilor sau spatiilor dintre scinduri sipci, hirtie de sac, carton asfaltat, etc. buna lor inchidere si rigidizare;
•montarea exacta a cutiilor si dopurilor pentru goluri, precum si diblurilor;
•stabilitatea sustinerii cofrajului (respectiv esafodajul) distributia popilor la distante corespunzatoare, verticalitatea popilor,siguranta rezemarii popilor, siguranta fixarii peretilor laterali ai grinzilor si nervurilor, calotarea stilpilor, contravintuirea popilor,etc.

La armaturi se verifica:
•exactitatea asezarii barelor,numarul si diametrul lor in conformitate cu prevederile proiectului;
•existenta distantierilor pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton
•indreptarea barelor indoite sau deplasate
•curatirea barelor de murdarie,rugina,etc.

Conditiile impuse betonului
Betoanele turnate cu bena pot avea lucrabilitatea cuprinsa la intervalul L3, sau L3/L4 (T3 sauT3/T4 conf NE 012/99), tasarea pentru T3/T4 va fi de100+_20 mm.
Verificarea calitatii betonului turnat se face conform normativ NE 012/99.
Clasa de beton prescrisa este C 16/20 cu impermeabilitate P10/8 respectiv C20/25 conf.NE 012. Dimensiunea max. a granulei de agregate va fi de 16 mm. si se va utiliza platifiant, garantat cu agrement tehnic si certificat de calitate. Compozitia betonului este cea stabilita prin reteta de preparare anexata prezentei pentru care s-au efectuat probe preliminare de catre laborator de incercari materiale autorizat de ICMB. Cantitatea de plastifiant va fi de 0.5 l./100 kg. ciment. Acest plastifiant este reducator de apa, antrenor de aer, creste gradul de impermeabilitate dar si intirzietor de priza si este livrat in solutie gata preparata.
In aceasta situatie pentru a nu intirzia priza se recomanda utilizarea aditivilor cu aceleasi calitati dar care nu intirzie priza. Reteta nu se modifica din punt de vedere al granulometriei agregatelor iar proportia de aditiv va fi de 1-1.5 l. la 100 kg.ciment.
Cimentul ufilizat va fi de tip II 32.5R cu care s-au efectuat probele preliminare.
Pentru toate materialele ce se pun in opera se va respecta frecventa de incercari impusa de NE-012/1999 Anexa VI.1.
Avind in vedere importanta lucrarii se vor recolta probe atit la statia de betoane cit si la locul de punere in opera dupa cum urmeaza:

Statia de betoane
a)Ciment pentru lotul ce se va utiliza
-Starea de consevare
-Timpul de priza conf.SREN 196-3
-Rezistentele mecanice la 2(7) si 28 de zile conf.SREN 196-1
-Se vor preleva contraprobe care se vor pastra 45 de zile
b)Agregate
-Granulozitatea sorturilor si continutul de impuritati conform STAS 4606/80
-Umiditatea agregatelor se va controla zilnic si ori de cite ori este necesar.
c)Aditiv
-Se vor examina datele inscrise in certificatu de calitate emis de furnizor.
d)Beton proaspat
-Se determina consistenta betonului conform STAS 1759/88
-Se va masura temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C.
e)Beton intarit
-Se vor recolta zilnic probe pentru determinarea rezistentei la 28 de zile si a gradului de impermeabilitate(cite 6 epruvete)

Locul de punere in opera
a)Beton proaspat
-Se vor examina documentele de insotire si se va verifica consistenta la viecare transport conf. STAS 1759/88
-Se va verifica temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C.
b)Beton intarit
-Se vor recolta probe zilnic pentru verificarea rezistentei si a gradului de impermeabilitate la 28 de zile (cite 6 epruvete)
Transportul betonului
Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de amestecare find de 45 sec.de la introducerea ultimului component.
Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu autoagitatoare.
Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in functie de temperatura betonului dupa cu urmeaza:
10^oC<30^oC=50 minute
t<10^oC=70 minute
La locul de turnare betonul se va pune imediat in opera in cel mai scurt timp, neadmitindu-se depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei.
Conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie,arsita sau inghet).

Punerea in opera a betonului
Turnarea betonului se va face toate pregatirile necesare.
Betonul se va pune in opera cu bene cu deschidere laterala si jgheaburi.
Incarcarea benelor se face direct din mijlocul de transport,autobetoniere;
Incarcarea benelor din mijlocul de transport se face asezind alaturat cite doua sau mai multe bene, situate in raza de actiune a macaralei, pe teren nivelat in prealabil intr-un loc accesibil mijloacelor de transport.
Inainte de incarcarea benei cu beton:
- verifica starea de curatenie a benei
-verifica clapeta de inchidere a gurii de descarcare care trebuie sa fie inchisa.
Dupa incarcarea benei cu beton:
- semnalizeaza coborirea cirligului macaralei
- leaga bena in cirlig
- semnalizeaza ridicarea benei
Ridicarea benei de la sol se va face lent,pina ajunge in pozitia verticala, pentru a evita deversarea betonului.
Manevrarea benelor la locul de punere in opera a betonului se face de doi muncitori dintr-o pozitie laterala benei.
Descarcarea betonului din bena se face prin retinerea dispozitivului de inchidere de la pozitia inchis la deschis.
Dupa golirea completa a benei:
- se aduce clapeta de inchidere la pozitia "inchis"
- se semnalizeaza ridicarea benei de la punctul de lucru
- se coboara bena la locul de incarcare
Asezarea benei la sol se face lent pentru a se evita indoirea saniei.
Dupa fiecare schimb sau la terminarea turnarii,bena se va spala cu un jet de apa sub presiune.Saptaminal sau ori de cite ori este nevoie se va verifica functionarea angrenajelor si lagarelor sistemului de inchidere al clapetei.Se vor curata si se vor unge cu unsoare consistenta.
In cazul in care se depune beton pe peretii interiori ai benei,acestia se vor curata cu spaclu si cu dalta.
Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu lopata.Nu se va lovi bena cu obiecte dure.
Calitatea si caracteristicile betonului vor fi intocmai cu conditiile impuse de caietele de sarcini elaborate de proiectant.
Pentru turnarea betonului in fundatii se apropie bena cit mai mult de nivelul de turnare.Cantitatea de beton se toarna intr-un singur loc sau se pozitioneaza in functie de volumul lucrarii.
Pentru turnarea betoanelor in stilpi, pereti, grinzi, se apropie cit mai mult jgheabul benei de cofrajul elementului si se descarca betonul in cantitati corespunzatoare indicatiilor tehnologice deplasind bena in lungul elementului (pereti, grinzi).
In cazul benelor cu furtun,acesta se introduce in cofraj astfel ca sa se reduca cit mai mult inaltimea de cadere a betonului.
Pentru turnarea placilor se apropie bena de nivelul de turnare si se descarca betonul in mod fractionat in cantitati mici,deplasind bena cu ajutorul macaralei astfel incit sa se acopere placa sau tronsonul de placa ce trebuie turnat.
Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu lopata.
Nu se va lovi bena cu obiecte dure.

Transportul betonului pentru turnarea cu bena
Transportul betonului pentru turnare cu bena se poate face cu:
- autobasculante
- autoagitatoare
- autobetoniere
Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de amestecare find de 45 sec.de la introducerea ultimului component.
Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu autoagitatoare,basculante in functie de cerinte.
Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in functie de temperatura betonului dupa cu urmeaza:

10^oC<30^oC	50 minute
t<10^oC	70 minute

In organizarea transportului betonului cu autobetoniere se pot evidentia doua sisteme (in functie de capacitatea de transport).
1.- cu autobetoniere de 5,0 mc - in acest caz este rational ca descarcarea betonului sa se faca la mai multe puncte de lucru.
2.- cu autobetoniera de 3,2 mc - in acest caz este rational ca descarcarea sa se faca integral la un singur punct de lucru.
Operatiile tehnologice la punctul de lucru se vor face astfel:
-se descarca in doua bene (0,8 mc) jumatate de cantitatea de beton
-se toarna in obiect continutul celor doua bene (in acest timp autobetoniera stationeaza in santier si malaxeaza betonul ramas in toba)
-se descarca restul de beton in aceleasi bene
Este necesara sincronizarea comenzilor pentru beton la punctele de lucru care primesc beton de la aceeasi betoniera.
Este indicata dotarea autobetonierelor cu aparate de emisie-receptie pentru mentinerea legaturii permanente cu statia de betoane si santiere.
In cazul transportului betonului cu autobetoniere sau autobasculante trebuie sa se tina seama de urmatoarele conditii:
-transportul amestecului proaspat trebuie facut in minimum de timp,ca in acest interval sa nu inceapa priza cimentului
-drumurile pe care urmeaza a se face transportul trebuie sa fie de calitate buna pentru evitarea socurilor,zguduiturilor,etc.
-conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie,arsita sau inghet).
Utilajul care are rol preponderent in stabilirea productivitatii turnarii betonului este macaraua.
Operatiile care determina tipul de folosire al macaralei sunt urmatoarele:
-prinderea benei in cirligul macaralei
-ridicarea benei pe primii metri de inaltime
-deplasarea pe verticala cu bena in cirlig (la suprastructuri)
-deplasarea pe orizontala a benei si rotirea bratului
-coborirea benei pina la apropierea punctului de turnare a betonului
-turnarea betonului
-ridicarea benei
-manevre pentru pozitionarea benei
-dezlegarea benei din cirligul macaralei

Tehnologia turnarii betonului cu autobetoniera
Domeniul de utilizare:
In anumite conditii,turnarea betonului se va face direct din autobetoniera:
- pentru lucrari de fundatii
- pardoseli
- platforma
- ziduri de sprijin
- lucrari subterane
Tipuri de autobetoniere folosite si fabricate la noi in tara:
- autobetoniere 12 AB1 - cap.3,2 mc
- autobetoniere 19 AB4 - cap.5,5 mc
- autobetoniere 19 AB5 - cap.6,0 mc
In cazul turnarii betonului direct din autobetoniera ca utilaj auxiliar se vor folosi jgheaburi,conducte,etc.pentru lucrarile de adincime.
Pregatirea lucrarilor conditiile impuse betonului(lucrabilitate,verificarea calitatii),transportul,controlul calitatii lucrarilor la turnarea betonului,masurile NTS si PSI sunt aceleasi cu cele prevazute in cazul tehnologiei turnarii betonului cu bena.

Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face mecanic cu vibratoare de interior pervibratoare, durata optima de vibrare fiind de 5-30 sec. Vibrarea se considera terminata atunci cind:
-betonul nu se mai taseaza
-nu mai apar bule de aer la suprafata betonului
-suprafata devine orizontala si lucioasa
Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din lungimea buteliei, iar la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm. in stratul anterior compactat.
Distanta maxima intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1,0m in cazul de fata butelia se va introduce la mijlocul panoului si stinga-dreapta la o distanta de 30 cm. fata de montant.Butelia se va introduce pe verticala si nu inclinat si se va avea in vedere ca racirea acesteia se face in beton,fapt pentru care la schimbarea zonei se va opri functionarea convertizorului.

Tratarea betonului dupa turnare
Dupa turnare betonul trebuie protejat impotriva urmatorilor factori:
-uscari premature datorita radiatiilor solare si avintului
-antrenarea pastei de ciment datorita ploilor
-diferentelor de temperatura din interiorul betonului
-temperaturi scazute sau inghetului
-eventuale socuri si vibratii care ar diminua aderenta la armatura
Principalele metode de protectie sint:
-mentinerea cofrajelor(nu este cazul decit la interior)
-acoperirea cu materiale de protectie,mentinute in stare umeda
-stropirea periodica cu apa
-aplicarea de pelicule protectoare
Durata de tratare depinde de conditiile de mediu,calitatea amestecului de beton si agresivitatea mediului.In functie de acesti factori conf.NE 012/1999 variaza intre 1 si 14 zile.

Caramizi din Sticla

2008-04-19T01:50:00.001-07:00

Caramida din sticla poate fi folosita la numeroase proiecte. Te intrebi cum se construieste o sera. S-a folosit caramida din sticla la executia unei sere. Instalarea caramizilor de sticla cu distantieri din plastic este mai usor ca niciodata, conectandu-se astfel fiecare caramida una de alta. Este important ca randul de caramida din sticla sa fie uniform.
Daca crezi ca pentru asezarea caramizilor si blocurilor de beton este nevoie de indemanare, nu ai idee cat talent trebuie sa ai pentru a executa lucrari din caramizi de sticla cu mortar.

Caramizile au o caracteristica invizibila (ascunsa) care, de fapt, ajuta zidarii sa le puna in lucrare. Este denumita suctiune (absorb lichidul). Natura poroasa a caramizii si a blocurilor este in asa fel incat atunci cand zidaria vine in contact cu materialul umed (morarul) o parte din apa este absorbita instantaneu de caramida sau bloc. Este asemenea modului in care prosoapele de hartie absorb lichidul varsat. Aceasya suctiune permite mortarului sa se intareasca rapid astfel incat tu sa poti continua rand dupa rand fara ca sa stanjenesti lucrul in acea zona.

Caramizile de sticla nu au aceasta proprietate de a absoarbe lichidul. Amestecul de mortar trebuie sa fie cu o compozitie perfecta - nici prea uscat nici prea umed. Poti, de obicei, sa asterni numai cateva randuri si apoi trebuie sa te opresti, astfel incat greutatea acumulata sa nu scoata mortarul afara (prin presare) din primele randuri executate.

Poti sa dobandesti indemanarea unui zidar calificat, dar cred ca o metoda mai buna este sa asezi caramizile de sticla in modul descris in cele ce urmeaza.
Caramida de sticla este aceeasi care a fost folosita de ani de zile, dar producatorii au inventat distantieri din plastic care creeaza spatiu orizontal si vertical perfect pentru caramizi. In loc sa folosesti mortar traditional pentru a lega blocurile unele de altele, folosesti silicon. Este mult mai usor sa le asamblezi astfel. Aceasta tehnologie este simpla, eficace si rezultatul final este uimitor.

Odata ce toate blocurile de sticla sunt la locul lor si siliconul s-a mai intarit, vei rostui spatiile dintre blocuri cu un material asemanator mortarului. Este aproape identic cu materialul folosit la pardoselile din gresie. Datorita suprafetei netede a caramizilor de sticla este foarte usor sa indepartezi materialul de rostuit in exces. Odata ce materialul de rostuit se intareste poti finisa suprafata cu un burete umed. Este recomandat, de asemenea, sa cureti suprafata cu un prosop din bumbac ca sa fie cat mai stralucitoare (limpede, curata).

Pentru colturi in unghi de 45 grade sunt caramizi de sticla speciale.
Poti crea astfel multe alte proiecte micute bazate pe aceasta tehnologie: loc de joaca, cusca pentru caini, etc. Caramizile din sticla, siliconul si materialele de rostuit sunt suta la suta impermeabile. In zonele mai friguroase, unde soarele nu are asa putere, sticla ar trebui sa permita razelor de soare sa incalzeasca in interior. Se poate folosi si un acoperis usor pentru protectia impotriva incalzirii excesive.
Primul rand de caramizi trebuie realizat perfect si sa fie uniform si nivelat. Se poate folosi sub acesta si rigle din lemn sau alt material rezistent pentru a crea o baza uniforma orizontala.

Instalatii Sanitare

2008-04-15T11:43:00.000-07:00

Executarea lucrãrilor de instalaţii sanitare se referã la echiparea şi dotarea reţelelor interioare şi exterioare de alimentare cu apã rece şi caldã, din ansamblurile de clãdiri de locuinţe, social culturale, agrozootehnice şi industriale, precum şi a reţelelor exterioare de apã din incinta acestor clãdiri. Executarea lucrãrilro de instalaţii sanitare se va face în concordanţã cu celelalte instalaţii. Aceastã coordonare se va urmãri pe întreg parcursul execuţiei, începând cu trasarea.

La traversarea planşeelor sau a pereţilor din beton armat, se vor folosi golurile prevãzute în proiectul tehnic sau piese de trecere. În acest scop, se va urmãri realizarea acestora de cãtre constructor, care are obligaţia sã le realizeze odatã cu turnarea structurilor respective.

La executarea lucrãrilor de instalaţii sanitare, se vor utiliza numai echipamente care corespund tehnic şi calitativ proiectului, standardelor şi agrementelor tehnice.

Înaintea punerii în operã, toate echipamentele se vor supune unui control vizual, pentru a se constata dacã nu au suferit degradãri de naturã sã le reducã starea tehnicã şi calitativã (deformãri sau blocãri de aparataje, starea filetelor, a flanşelor, funcţionarea armãturilor, etc.); se vor remedia eventualele defecţiuni şi se vor înlocui echipamentele care nu au putut fi remediate.

Se vor verifica dacã recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR şi dacã au placa de timbru şi cartea tehnicã respectivã. La aparatele de mãsurã şi control, se va verifica existenţa sigiliului şi a buletinului de verificare, emis de organele de metrologie.

Pãstrarea echipamentelor de instalaţii sanitare ce pot fi deteriorare de intemperii sau de acţiunea directã a soarelui, ca : ţevi din mase plastice, materiale de izolaţii, obiecte sanitare din fontã şi armãturile pentru obiectele sanitare, aparatele de mãsurã şi control, etc., se va face în magazii sau spaţii de depozitare amenajate în acest scop, uscate şi plate, în condiţii care sã asigure buna lor conservare.

Adezivul şi solventul se vor depozita în locuri rãcoroase, în recipiente de tablã galvanizatã sau sticlã etanşe, etichetate şi închise cu dopuri de plutã. Nu se vor folosi recipiente din tablã neagrã, deoarece adezivul se va descompune în contact cu fierul. Adezivul şi solventul sunt toxici şi nu se vor pãstra în sticle obişnuite, care vor fi etichetate cu etichetã coloratã, care sã indice conţinutul.

Echipamentele care nu sunt influenţate de condiţiile atmosferice pe durata depozitãrii (ţevi de oţel, tuburi de fontã, capace de fontã, tuburi de beton, etc.), pot fi depozitate în aer liber, pe platforme special amenajate, cu respectarea normelor de tehnica securitãţii muncii.

Transportul materialelor se va face cu deosebitã atenţie, ţevile vor fi aşezate pentru transport numai orizontal, pe suprafeţe drepte şi netede, sprijinite continuu pe toatã lungimea.

Manipularea materialelor se va face cu deosebitã atenţie, mai ales la cele casante sau uşor deformabile, ca : armãturi, obiecte sanitare, aparate de mãsurã, etc.

Executarea lucrãrilor de instalaţii sanitare şi exterioare

Executarea lucrãrilor de instalaţii sanitare se va face în concordanţã cu celelalte instalaţii.
Se va respecta la amplasarea lor exterioarã în plan şi pe verticalã, distanţele faţã de alte conducte şi cabluri electrice, conform prescripţiilor tehnice în vigoare.Lucrãrile de sãpãturã şi umpluturã se vor executa conform prescripţiilor în vigoare şi a procedurii de lucru pentru executarea sãpãturilor la construcţii edililtare.

În cazul când natura terenului nu asigurã stabilitatea în timp a reţelelor, se vor lua mãsuri de îmbunãtãţire a terenului de fundare prin compactare, sau prevederea de radiere din beton armat, grinzi de fundaţie, piloţi, etc. În cazul în care pe fundul şanţului existã proeminenţe provenite din bolovani, stânci, fundaţii vechi care pot produce deteriorarea conductelor, se va prevede un pat protector din nisip sau pãmânt, pe care se va monta conducta.

Umplutura de pãmânt se va executa numai dupã probarea instalaţiilor, astfel încât sã nu fie deteriorate conductele.

Conductele metalice sau din PVC se vor monta în pãmânt, conform proiectului, sau în canale vizitabile sau nevizitabile. Este interzisã montarea conductelor aparent în aer liber.

Lucrãrile de îmbinare a conductelor din PVC se vor executa pe marginea şanţului, efectuându-se tronsoane de 100-150 m. Dupã trecerea timpului pentru uscarea lipiturii, tronsonul se lanseazã în şanţ şi se acoperã cu pãmânt. Îmbinãrile vor rãmâne descoperite în vederea probelor.

Probele de presiune se pot efectua la fiecare tronson, pe marginea şanţului, înainte de lansare, sau pe mai multe tronsoane în şanţ.
Ţevile sudate logitudinal se vor monta astfel încât sudura sã fie vizibilã pe toatã lugimea ei. Coloanele din oţel zincat se fixeazã pe elementele de construcţii prin brãţãri montate, de regulã câte una pe etaj, însã nu mai mult de 3,50 m una faţã de alta.

La trecerea prin pereţi şi planşee, conductele din PVC se vor proteja cu un tub de diametru mai mare, tot din PVC sau metalic, spaţiul liber dintre ţeavã şi tubul de protecţie se va completa cu pâslã mineralã sau carton. Tubul de protecţie se va fixa bine în perete sau planşeu, pentru a nu alunece, la trecerea prin fundaţii sau pereţi exteriori, se vor prevedea în plus, mãsuri de etanşare contra infiltraţiilor de apã. Nu se admit îmbinãri ale conductelor în manşoanele de protecţie.
Prinderea şi susţinerea conductelor se face cu console de susţinere, brãţãri de perete, console şi brãţãri ancorate, cu muchiile neascuţite şi cu garnituri de protecţie din pâslã, PVC moale, cauciuc, etc. În cazul reţelelor aparente, ţevile se vor monta, de regulã, numai dupã executarea tencuielilor. Montarea conductelor sub tencuialã se va executa conform proiectului, şi anume în şanţuri acoperite cu rabiţ sau cu tencuialã. Şanţurile vor fi sufucient de largi pentru a permite ţevilor sã lucreze cu dilataţii. Conductele montate în pereţi se vor amplasa în locuri unde, în mod normal, nu se bat cuie. Lucrãrile de izolare a conductelor vor fi efectuate numai dupã ce s-au efectuat probele de presiune.

Izolaţiile termice ale conductelor şi a aparatelor, se vor aplica numai dupã curãţirea şi protejarea suprafeţelor cu straturi anticorozive. Izolaţiile termice aplicate pe conducte se vor întrerupe în dreptul organelor de închidere şi de manevrã a elementelor de susţinere şi la îmbinãrile cu flanşe, precum şi la manşoanele de trecere prin elementele de construcţii.

La tracersarea planşeelor sau a pereţilor din beton armat, se vor folosi golurile prevãzurte în proiectul tehnic, sau piese de trecere. În acest scop, se va urmãri realizarea acestora de cãtre constructor, care are obligaţia sã le realizeze odatã cu execuţia structurilor respective.

Execuţia instalaţiilor de apã rece şi caldã în clãdiri

Pentru alimentarea cu apã de consum, vor fi folosite numai surse a cãror apã îndeplineşte condiţiile de potabilitate. Apa nepotabilã se poate folosi cu acordul organelor sanitare pentru : stropitul spaţiilor verzi, spãlarea pardoselolor, vehiculelor, diluarea apelor reziduale, spãlarea closetelor şi a pisoarelor.

Îmbinarea ţevilor din oţel zincat se va face prin fitinguri zincate sau cu flanşe. Îmbinarea ţevilor prin sudurã nu se admite, în general la instalaţii sanitare, decât pentru confecţii metalice ca : distribuitoare, rezervoare, etc., care, dupã execuţie, vor fi izolate anticoroziv. Filetul ţevilor va corespunde prevederilor tehnice în vigoare şi trebuie sã permitã înşurubarea pieselor cu mâna pânã la cel puţin jumãtate şi cel mult tri sferturi din lungimea filetului piesei. La îmbinãrile cu filet, etanşarea se va face cu fuior de cânepã îmbibat cu pastã de miniu de plumb sau pastã de grafit amestecatã cu ulei dublu fiert.

Etanşarea îmbinãrilor prin flanşe se va face cu garnituri din carton unse cu pasta de miniu de plumb. Pentru realizarea îmbinãrilor prin flanşe, se recomandã utilizarea flanşelor plate cu filet. În cazurile în care sunt necesare intervenţii frecvente în timpul exploatãrii, se vor folosi îmbinãri demontabile.

Îmbinãrile cu racorduri olandeze sunt admise numai în locuri accesibile.
Conductele de apã rece şi caldã de consum, se vor supune la urmãtoarele încercãri :
•etanşeitatea la presiune la rece
•funcţionarea la apã rece şi caldã
•etanşeitatea şi rezistenţa la cald a conductelor de apã caldã şi a celor de circulaţie.

Executarea instalaţiilor de canalizare

Evacuarea apelor uzate se va executa cu reţele separate în funcţie de natura apelor colectate, şi anume :
•ape uzate
•ape meteorice
•ape care conţin substanţe agresive (acizi, baze, etc.)
•ape uzate provenite de la bucãtãriile unitãţilor de alimentaţie, garaje, etc.
•ape contaminate provenite de la spitalele de boli contagioase, laboratoare de analize medicale, laboratoare cu substanţe radioactive
•ape ce conţin substanţe combustibile

Colectarea la reţele exterioare a apelor de canalizare din interiorul clãdirilor se va face numai dupã tratarea lor, când este cazul, prin neutralizare, dezinfecţie, separarea grãsimulor sau a nisipului.
Apele uzate provenite de la unitãţile medicale, precum şi de la alte instituţii care, prin specificul activitãţii lor contamineazã apele uzate cu agenţi patogeni, vor fi evacuate la canalizare exterioare, cu luarea mãsurilor de dezinfecţie impuse prin avizul organelor sanitare.
În cazul în care canalizarea intrã sub presiune în timpul ploilor mari, legarea la canal a obiectelor sanitare şi a altor puncte situate sub nivelul strãzii, se va face printr-o reţea separatã, luându-se mãsuri de înlãturare a pericolului de refulare.

Armãturile contre refulãrii se vor prevedea numai în cazul clãdirilor cu personal de exploatare permanent. Instalaţia interioarã de canalizare se va lega la reţeaua exterioarã printr-un cãmin de vizitare, care se va amplasa faţã de clãdire la distanţã de minim 2 m sau maxim 10 m. Legarea instalaţiei de canalizare dintr-o incintã la reţeaua publicã de canalizare se va face printr-un cãmin de racord, care va fi amplasat la limita incintei.

Pentru evacuarea apelor uzate prin pompare, se vor folosi staţii de pompare cu funcţionare automatã şi cu comandã manualã. Acestea se pot amplasa în interiorul clãdirii sau în exteriorul acesteia, fiind separate de celelalte încãperi pentru a se evita pãtrunderea mirosului sau a gazelor. Ele vor fi prevãzute cu tuburi de ventilaţie.

În cazul clãdirilor amplasate în zone fãrã retele exterioare e canalizare, evacuarea apelor uzate provenite de la instalaţiile sanitare, se va face la o instalaţie exterioarã executatã special pentru tratarea şi evacuarea apelor uzate menajere.
Conductele interioare de canalizare, vor fi supuse la urmãtoarele încercãri :
•etanşeitate
•funcţionare

Montarea obiectelor sanitare şi a armãturilor

Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de construcţii se face, fie direct prin şuruburi, fie indirect prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susţinere.
Pentru iobiectele sanitare montate în grup (lavoare-spãlãtoare, etc.), se pot folosi stative metalice. La ieţirea din pereţi a conductelor de apã şi scurgeri care servesc obiectele sanitare, se recomandã sã se monteze pentru mascarea golului, rozete metalice nichelate sau cromate. Armãturile de perete ale obiectelor sanitare, precum rozetele metalice, se vor aplica la faţa finitã a peretelui, iar pe timpul executãrii finisajelor la construcţie.

Sifoanele de pardosealã din PVC, simple sau combinate, se vor monta în pardosealã numai dupã ce au fost prevãzute cu strat izolator din bitum tip D50. Sifonul de pliontã se monteazã în cadrul prefabricatului sanitar pentru camera de baie. Între suprafaţa betonului pe care se sprijinã colectorul sifonului şi acesta, se va întinde un strat de bitum. Racordarea sifoanelor de terasã la conducta de scurgere şi trecere a ventilaţiilor prin terase, se va face cu tuburi din fontã pe toatã grosimea terasei.

Toate armãturile se vor monta în poziţia închis.
Se vor verifica îndeplinirea condiţiilor de calitate, aspect al execuţiei lucrãrii (respectarea aspectului estetic al montajului conductelor cu verticalitate şi paralelism), precum şi realizarea unei funcţionãri corespunzãtoare a instalaţiei, urmãrind respectarea condiţiilor tehnice generale.

Etapele execuţiei instalaţiilor sanitare sunt :
►se execută operaţia de prelucrare a materialelor prin tăiere, pilire, găurire, filetare, forjare, îndoire, etc, pentru a-i da forma necesară de asamblare;
►se începe montajul instalaţiei cu conductele de la subsol;
►se trece la montarea coloanelor, care se ridică pe înălţimea etajelor;
►se execută legăturile de deviatie dintre coloanele de apă, de canalizare şi respectiv obiectele sanitare;
►se efectuează probele de presiune pentru a se putea trece la lucrările de finisare a încăperilor, (în camerele de baie, căzile se montează înainte de montarea faianţei şi înainte de turnarea mozaicului);
►după terminarea lucrărilor de finisare se trece la montarea obiectelor şi a aparatelor sanitare, conform planurilor de situaţie şi corespunzător prescripţiilor cu privire la execuţia lucrărilor. In această etapă a lucrărilor, montarea obiectelor se începe cu fixarea diblurilor în perete acolo unde obiectele se fixează cu şuruburi. In acest mod se montează: lavoarul, chiuvetă, vasul de closet, bideul, pisuarul, spălătorul, precum şi accesoriile obiectelor sanitare ca: oglinda, etajera, port prosopul, port hârtia, rezervorul de spălare a closetului, etc.
►se montează robinetele de serviciu, bateriile amestecătoare, robinetele de lavoar, robinetele cu braţ basculant, etc.
►se execută operaţia de izolare a conductelor cu fâşii de postav, cu pâslă de vată minerala gletuită, tencuită şi vopsită, funcţie de natura izolaţiei.

Alte siteuri:

2008-04-15T02:59:00.000-07:00

urmeaza

Invelitori la Constructii

2008-04-08T03:54:00.000-07:00

Înveliorile de diferite tipuri (ţigle şi olane, materiale lemnoase, plãci plane din azbociment, foi din tablã planã şi tabla ondulatã sau cutatã, foi de carton bitumat, panouri tip “Rompan” se utilizeazã pentru construcţii de locuinţe, social culturale şi construcţii agrozootehnice, construcţii provizorii, construcţii monumentale; în funcţie de specificul local, turistic, climatic şi în funcţie de posibilitãţile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale.

Elementele din învelitoare se livreazã în pachete simple, paletate paletizate, care pot fi protejate cu o folie protectoare impermeabilã.

Manipularea se face cu macarale echipate cu dispozitive speciale. Se interzice bascularea sau aruncarea elementele din ţigle şi olane, plãci plane din .azbociment, foi din tablã planã şi tablã ondulatã sau cutatã, foi de carton bitumat.
Diversele operaţii necesare pentru realizarea învelitorilor cu aceste elementele (manipulare‚ prelucrare‚ montare, finisare etc.) se executã cu scule şi dispozitive speciale, indicate în proiectul tehnologic, în funcţie de operaţia efectuatã.

Depozitarea se va face la obiect, în locuri uscate, ferite de acumularea apelor meteorice, plate pe reazeme din materiale tari. La depozitare se interzice îndepartarea materialului protector al pachetelor, depozitarea elementelor armate pe înaltimi mai mari de 2,40 m, şi suprapunerea pachetelor paletizate cu elemente nearmate.

Se va verifica prin sondaj calitatea elementele în ceea ce priveşte aspectul dimensiunile şi capacitatea portantã, certificatele de calitate şi marcarea pachetelor.
Învelitorile se vor executa in conformitate cu proiectul tehnic care va conţine toate detaliile, piesele de prindere, îmbinare elementelor şi tipul monolitizarii.

Înainte de începerea lucrãrilor, pentru executarea învelitorilor, se va verifica:
- stratul suport va fi riguros controlat în ceea ce priveşte: respectarea pantelor, scurgerilor, planietãţii şi a aliniamentului fermelor, panelor şi cãpriorilor în conformitate cu proiectul tehnic;
- executarea prealabilã a tuturor strãpungerilor pentru coşuri, ventilaţii, conducte, cable.
- realizarea unor distanţe minimum 100mm între coşurile de fum şi pãrţile lemnoase sau combustibile ale suportului;

Asigurarea scurgerii apei în cazul coşurilor luminatoarelor, sau alte obstacole transversale mai late de 500 mm, prin realizarea în amonte de şei în douã ape, de minimum 15O mm înalţime faţã de planul învelitorii;
Protecţia anticorozivã va fi prevazutã în proiectul tehnic.

La exectarea învelitiorilor de toate tipurile se va ţine cont de existenţa şi corectitudinea lucrãrilor de tinichigerie aferente învelitorii, în conformitate cu proiectul tehnic şi de detalii, în special: sorturi, dolii, paziile, îmbrãcãmintea coşurilor, strãpungeri pentru ventilaţii, jgheaburi, burlane;
Îndepãrtarea tuturor urechilor de montaj, mustãti, resturi de materiale, a molozului, etc. de pe faţa stratului suport.

Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrãri (protecţii, finisaje) este interzisã.
În timp de polei, vânt, ploi torenţiale se interzice executatrea lucrãrilor pe acoperişuri.

Finisarea Peretilor cu Panouri tip Rigips

2008-04-04T04:24:00.000-07:00

Finisarea pereţilor cu panouri de RIGIPS
Pereţii interiori ai unei construcţii pot fi finisaţi cu panouri RIGIPS prin tehnica de execuţie uscată. Se pot distinge următoarele tehnici de lucru:
- tencuirea uscată, în care panourile se montează cu adezivi pe un suport masiv (beton, cărămida, BCA);
- montarea panourilor pe structuri proprii, de obicei în cazul suporturilor lipsite de capacitate portantă.

Procedeul tencuielii uscate
- Suportul pe care se face finisarea prin placare a panourilor din RIGIPS, trebuie să fie stabil, plan, protejat de umiditatea produsă prin capilaritate sau de fenomenele meteorologice şi să nu fie îngheţat. Trebuie îndepărtate rosturile de mortar sau de beton, ceară şi uleiuri folosite la decofrare.
- Suprafeţele netede de beton trebuie pretratate cu substanţa Rl-kombikontakt, iar suprafeţele absorbante cu Rl-kombigrund.
- Drept tencuială uscată se folosesc panouri de RIGIPS de înălţimea încăperii şi groase de 12,5 mm. Acestea se prind pe pereţii masivi (zidărie, beton nefinisat) cu adeziv pe bază de ipsos. Înainte de aplicarea panourilor, instalaţiile care se montează în grosimea finisajului trebuie translatate.
- Dozele de distribuţie şi întrerupătoarele trebuie aşezate la cca. 2 cm. distanţă faţă de perete.
- Pe dosul panourilor tăiate (înaltime h= încăpere minus 17mm) se aplică adezivul, conform reţetei tipărită pe sac. În dreptul ferestrelor, lavoarelor, consolelor panourilor trebuie lipite pe întreaga suprafaţă.
- Panourile prevăzute cu adeziv, se ridică la perete şi se bat uşor cu ciocanul de cauciuc şi bagheta de poziţionare pentru a le aşeza vertical şi în acelaşi plan. La pardoseală trebuie sa rămână, un rost de cca. 10 mm iar in planseu unul de cea 5 mm (pentru ventilare in timpul prizei). Pentru realizarea acestor rosturi se prevăd distanţieri.

Procedeul montării panourilor pe structuri proprii
- Această structură se realizează pentru compensarea planeităţii şi îmbunătăţirii izolaţiei fonice.
- Pentru structura de susţinere a panourilor, se utilizează profile metalice UW 50, la interax de 60 cm.
- Se trasează mai întâi, poziţia bridelor de ajustare cu ajutorul firului cu plumb şi se montează diblurile. Se înşurubează şina de ajustare prevăzută cu banda de etanşare pentru racordarea cu peretele, apoi i se îndoaie laturile în unghi drept.
- Izolaţia se presează pe perete, iar laturile şinei se îndoaie pană la capăt.
- Profilele pentru perete tip UW se prind de cleme cu şuruburi rapide în poziţie plană şi verticală. Ele se introduc în şină, se apasă pe perete, putând fi astfel ajustate.
- Pe această structură de susţinere, poziţionată plan si vertical, se fixează prin înşurubare panourile RIGIPS (grosime 12,5 cm.) cu şuruburi rapide RIGIPS de 35 mm dispuse la distante de 25 cm unul de altul.

Îmbunătăţirea izolaţiei termice prin panouri compuse RIGITHERM P.S.
- Pentru evitarea formării de condens, pereţii exteriori se termoizolează prin dispunerea unei bariere de vapori, a cărei necesitate depinde de materialele din care este realizat peretele, ea putând fi calculată. Pe pereţii exteriori izolaţi în interior, între zidărie şi izolaţia termică, nu se dispun ţevi de alimentare cu apă sau canalizare.
- Din cauza rezistenţei la difuziune ridicate, specifică spumei PS, bariera de vapori nu este necesară în cazul pereţilor din materiale permeabile la vapori.
- Bariera de vapori este necesară în cazul pereţilor alcătuiţi din materiale impermeabile la vapori cum ar fi betonul, clincherul, piatra naturală, ca şi în cazul unor straturi exterioare impermeabile.
- Bariera de vapori poate fi din folie de aluminiu sau polietilenă, aşezată între materialul izolator şi panoul RIGIPS. Tipul şi grosimea necesare ale foliei, depind de condiţiile constructive şi trebuie calculate de la caz la caz. Pot fi comandate panouri RIGIPS caşerate cu folie de aluminiu sau cu folie de polietilenă prinsă de hârtie rezistentă NATRON.

Izolaţia fonică
- Îmbunătăţirea izolaţiei fonice se realizează printr-o coajă de dedublare, care depinde de distanţa dintre peretele căruia i se corectează capacitatea de izolare fonică şi panoul RIGIPS, precum şi de masa acelui panou. O îmbunătăţire de circa 17 dB, ceea ce corespunde unei triplări a capacităţii de izolare fonică, se poate realiza doar cu o distanţă de 5 cm şi cu un singur panou de RIGIPS. Pot fi folosite numai materiale fonoabsorbante, ca de exemplu lâna minerala pentru izolarea peretelui interior.

Prelucrarea rosturilor-Sistemul de rosturi VARIO
- Prelucrarea rosturilor reprezintă partea finală a tehnologiei de montare uscată a sistemelor Rigips. Lucrarea are un rol important şi influenţează în mare măsură calitatea estetică a peretelui. Cu sistemul VARIO, de prelucrare a rosturilor, conceput de Rigips, ele pot fi prelucrate cu un singur tip de panou, după dorinţă şi necesităţi, cu sau fără bandă de protecţie.
- Panourile Rigips cu muchie obişnuită AK (muchii longitudinale aplatizate şi îmbrăcate în carton) se prelucrează cu o pastă de îmbinare a rosturilor - Rigips Super - cu banda de protecţie din fibră de sticlă sau hârtie specială. Rosturile se umplu cu pasta Vario şi după 30 minute se îndepărtează surplusul şi se efectuează chituirea plană cu pasta Vario, sau cu pasta de finisare Vario. După chituire este necesara o finisare prin şlefuire.

Prelucrarea rosturilor cu benzi de protecţie
- Panourile de Rigips cu muchie tip Vario se prelucrează cu chit de şpaclu Vario si banda de protecţie din fibră de sticlă. În acest fel se asigură o rezistenţă sporită suprafeţelor foarte solicitate, de exemplu în cazul unei structuri de susţinere din lemn sau în zona golurilor (ferestre, uşi, golurile corpurilor de iluminat, etc.).
- Rosturile se umplu cu chit de şpaclu tip Vario. Benzile de protecţie din fibră de sticlă se îngroapă complet în chitul proaspăt şi fără a se mai adăuga chit, rosturile se netezesc.
- După expirarea timpului de priză (30 minute), se execută corecţiile, după care se şlefuiesc rosturile.
- Muchiile tăiate se pot teşi şi prin şlefuire, utilizând o bucata de lemn învelită în glasspapier. Panourile se alătură unele faţă de altele, benzile de protecţie se îngroapă în masa de chit, după care se netezesc şi se prelucrează cu un strat subţire de chit. În timpul post-şlefuirii, marginile zonei şpacluite se prelucrează până devin plane.

Tăieturile simple
- Se execută cu ajutorul cuţitului Rigips. Se taie întâi cartonul fetei vizibile, se rupe miezul de ipsos de-a lungul tăieturii, apoi se taie cartonul feţei posterioare.
- Golurile pentru instalaţii se poziţionează şi se dimensionează, apoi se execută cu freza pentru doze, cu dornul sau cu fierăstrăul coadă de şoarece.

Tăieturile precise
- Se execută cu fierăstrăul coadă de vulpe sau fierăstrăul circular manual. Golurile pentru instalaţii se poziţionează, se dimensionează foarte exact şi se realizează cu freza pentru doze, dornul sau fierăstrăul coada de şoarece.

Depozitarea şi transportul panorilor tip RIGIPS
- Depozitarea panourilor tip Rigips se realizează pe un suport neted şi se protejează de umiditate. În timpul depozitării, trebuie luată în considerare capacitatea portantă a planşeelor.
- Transportul panourilor tip Rigips de format mare se face numai în plan vertical, transport care poate fi simplificat prin utilizarea pieselor speciale pentru transport Rigips.

Lucrari de Placaje cu Faianta la Constructii

2008-04-01T13:46:00.000-07:00

Placajele ceramice de diferite tipuri interioare, exterioare aplicate pe suprafeţe de cãrãmidã, beton, beton celular autoclavizat, se utilizeazã pentru construcţii de locuinţe, social culturale şi construcţii agrozootehnice, construcţii provizorii, în funcţie de specificul local, turistic, climatic, şi în funcţie de posibilitatile de aprovizionare, apropiate sau din sursele locale.
Plãcile ceramice vor fi transportate ambalate în cutii, cu mijloace de transport acoperite, curate şi uscate. În mijloacele de transport, cutiile se aşezã în stive, luându-se mãsuri pentru împiedicarea deplasãrii stivelor în timpul transportului, spre a se împiedica deteriorarea ambalajului şi împrãştierea plãcilor.

Depozitarea se va face la obiect, în încãperi uscate, ferite de umezealã şi stocuri în stive de maxim 1 ‚5 m înãltime, pe suprafeţe plane.
Personalul de execuţie trebuie instruit pentru cunoaşterea particularitãţilor materialelor folosite.

Placajele se vor executa dupã detaliile din proiectul tehnic de executie. lnainte de începerea lucrãrilor pentru executarea placajelor interioare si exterioare trebuie terminate urmatoarele lucrãri:
•învelitorile clãdirii, inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel încât sa nu fie afectate lucrãrile de placaj;
•toate profilele, solbancurile, glafurile etc.
•montarea tocurilor şi cãptuşelilor la uşi şi ferestre, in afara pervazurilor, care se vor monta, dupã placare.
•tencuirea tavanelor şi a suprafeţelor care nu se placheazã;
•montarea conductelor sanitare electrice de încãlzire de sub placaj;
•executarea probelor de scurgere si a probelor de presiune pentru conductele de alimentare cu apa;
•montarea diblurilor şi dispozitivelor de fixare a obiectelor sanitare
•executarea pardoselilor;

Aplicarea plãcilor ceramice se va face numai pe suprafeţe uscate, pregãtite în preablabil.
Stratul suport va fi riguros controlat în ceea ce priveste: respectarea pantelor, scurgerilor, planietãţii şi a aliniamentului, în conformitate cu proiectul tehnic.
Executarea prealabilã a tuturor strãpungerilor pentru coşuri, ventilaţii, conducte, cable.
Îndepãrtarea tuturor urechilor de montaj, mustãţi, resturi de materiale, moloz, etc. de pe faţa stratului suport.

Peretii pe care se aplica placile ceramice nu se vor tencui, iar rosturile zidãriei (orizontale şi verticale ) trebuie sã se cureţe bine pe o adâncime de 1 cm, pentru ca mortarul de fixare sã adere cât mai bine pe aceste suprafeţe.

În cazul suprafeţelor netede ale pereţilor de beton turnat monolit sau beton prefabricat, pentru ca mortarul de fixare sã adere cât mai bine pe aceste suprafeţe, este necesar sã se creeze o rugozitate a suprafeţelor printr-o uşoarã şpriţuire a acestora.

Montarea Plafoanelor False

2008-03-30T12:51:00.000-07:00

Finisarea planşeelor de rigips
Finisajul planşeelor cu susţinere fixatã la roşu direct pe planşeu realizeazã o suprafaţã planã de închidere a spaţiului care poate fi vopsitã sau tapetatã. Acest sistem este folosit mai ales la renovarea planşeelor care prezintã greşeli de execuţie. În afara unei acoperiri lipsite de rosturi, pe suprafeţele mari se pot realiza diferite efecte optice folosind casetele RIGIPS.

Plafoane suspendate
Plafoanele suspendate cu structura metalicã de susţinere se utilizeazã pentru a reduce înãlţimea liberã a încãperilor sau pentru a ascunde instalaţiile montate în golul rãmas. În plus, prin combinarea plafoanelor suspendate cu materiale fonoizolante din fibre se pot obţine urmãtoarele îmbunãtãţiri suplimentare :
-reducerea costului de încãlzire prin îmbunãtãţirea izolaţiei termice ;
-îmbunãtãţirea izolaţiei fonice a planşeului existent cu valori de pânã la 8 dB ;
-scãderea nivelului fonic şi reglarea ecoului prin panouri de rigips cu goluri şi şliţuri ;
-creşterea rezistenţeu la foc a construcţiei.
În structura plafonului pot fi integrate fãrã probleme şi accesorii existente pe piaţã sisteme de iluminat, de ventilaţie sau de încãlzire.

Plafoane din plãci de ipsos tip PERIPLAKşi tip DECOGIPS

Gama de tavane din plãci de ipsos tip PERIPLAK şi tip DECOGIPS au toate calitãţile cerute de arhitectura de interior a unui plafon modern :
-pot fi demontate cu rapiditate ;
-au greutate redusã ;
-sunt rezistente la foc ;
-rãspund tuturor condiţiilor ecologice ;
-au calitãţi termoizilante, fonoizolante şi fonoabsorbante ;
-au un aspect foarte plãcut.
Ambele tipuri de tavane au o gamã largã de modele cu multiple posibilitãţi de combinare şi decorare datorate atât dimensiunilor diferite ale plãcilor (60x60 ; 120x60), cât şi diferitele tipuri de grile de suspendare pe care pot fi montate (15 mm, 24 mm, aparent, semiaparent sau ascuns).
Plãcile pe plafoane sunt realizate dintr-un amestec ale cãrui principale componente sunt:
-gipsul : un produs mineral natural 100%, inert, bun regulator higrometric şi incombustibil;
-perlitul : rocã de origine vulcanicã, uşoarã şi cu foarte bunã capacitate izolatoare, care împreunã cu gipsul, face ca produsul sã fie inert chimic şi incombustibil ;
-fibra de sticlã : introdusã sub forma unei ţesãturi constituind armãtura placilor de ipsos pentru sporirea rezistenţei la întindere şi încovoiere.

Capacitatea de absorbţie şi rezistenţa la umezealã

Tavanul uşor din ipsos PERIPLAK şi DECOGIPS are o rezistenţã la umezealã de 30 zile la 39oC şi la o umiditate relativã de 95%. Ele se pot monta oricând fãrã a aştepta sã se usuce construcţia. Proprietãţile şi compoziţia produselor le fac un excellent regulator de umiditate, menţinând un echilibru în atmosferã. Umiditatea mediului nu influenţeazã consistenţa plãcilor, dimensiunea, planeitatea acestora rãmânând neschimbate.

Rezistenţa la foc

Materialele din care sunt alcãtuite plafoanele îndeplinesc condiţiile de rezistenţã la foc, fiind neinflamabile, nu produc flacãrã, fum sau gaze toxice. În urma încercãrilor efectuate dupã standardul UNF – 23093 – 91, s-au obţinut urmãtoarele rezultate :
-15 minute - împotriva focului ;
-30 minute – barierã împotriva flãcãrilor ;
-2 ore – rezistenţã la foc.

Fonoabsorbţia

Plãcile PERIPLAK şi DECOGIPS fonoabsorbante au un grad înalt de fonoabsorbţie fãcând spaţiile mai confortabile, limitând pãtrunderea zgomotelor din exterior.

Reflexia luminii

Tavanele uşoare din ipsos PERIPLAK şi DECOGIPS oferã atât modele cu unb înalt grad de reflexie (Apollo, Capri, Micro) ideale pentru birouri, muzee, spitale cât şi pentru modelele care sunt neutre din punct de vedere akl distribuţiei luminii şi care reacţioneazã perfect în zonele unde controlul luminii este dorit (Open, Trainer, Moon).

Plafoanele suspendate cu structura de susţinere din metal

Pentru montarea plafoanelor false este necesar panotajul – panourile de construcţie Rigips Vario de format cu grosimea de 12,5 mm.

Fixarea panourilor

Se realizeazã cu şuruburi rapide RIGIPS de 25 mm.

Structura de susţinere
Este profilul de plafon RIGIPS CD ca profil de bazã şi portant.
Prinderea sistemelor de suspendare de planşee masive. Mai întâi se traseazã pe pereţii adiacenţi înãlţimea plafonului suspendat, dupã care se traseazã poziţia sistemelor de suspendare care se prind de planşeul existent cu dibluri şi şuruburi.
Piesele care alcãtuiesc structura de susţinere sunt :
-piesa de legãturã a profilelor CD pentru alãturarea profilelor ;
-ancora de colţ pentru încrucişãrile profilelor CD ;
-piesa de siguranţã a legãturilor transversale CD pentru structuri cu înãlţime constantã ;
-tija de suspendare cu buclã de lungime 12,5 cm-100 cm ;
-piesa de suspendare rapidã tip ancora cu arc.
Piesa de suspendare rapidã care se introduce în profilul de bazã şi se cupleazã cu tija de suspendare. Ajustarea înãlţimii se face prin glisarea tijelor de suspendare în cadrul arcului. Profilul portant CD se prinde de profilul de bazã prin ancore cu colţ. De profilele portante se prind cu şuruburi rapide RIGIPS de 25 mm lungime, panourile de construcţie RIGIPS de grosime de 12,5 mm. Distanţa dintre şuruburi este de 17 cm. Rosturile transversale se dispun decalat (pentru evitarea rosturilor în cruce).

Prelucrarea rosturilor

Prelucrarea rosturilor reprezintã lucrarea finalã care încununeazã tehnologia de montaj a sistemelor RIGIPS. Aceastã operaţiune are un rol important şi influenţeazã în mare mãsurã calitatea esteticã a lucrului fãcut. Cu sistemul de rosturi VARIO conceput de RIGIPS, rosturile pot fi prelucrate cu sau fãrã bara de protecţie.

Sistemul de rosturi VARIO fãrã bandã de protecţie

Rosturile se umplu cu pasta VARIO. Dupã 30 minute, surplusul de pastã se îndepãrteazã şi se efectueazã chituirea planã cu pasta VARIO sau pasta de finisare VARIO. Dacã este necesar, rosturile astfel finisate se pot şlefui.

Sistemul de rosturi VARIO cu bandã de protecţie

Rosturile se umplu cu chit de şpaclu VARIO. Benzile de protecţie RIGIPS din fibrã de sticlã se îngroapã complet în chitul proaspãt şi fãrã a mai adãuga chit se netezesc rosturile. Dupã terminarea timpului de prizã (30 minute) se executã corecţiile. Dupã aceastã operaţie, dacã este necesar, rosturile pot fi şlefuite.

Sfaturi Pentru Amenajarea Bucatariei

2008-03-30T11:25:00.000-07:00

Bucatariile sunt, de departe, unul dintre cele mai populare proiecte de reamenajare in acest moment. Chiar si la constructiile noi, bucatariile au parte de o atentie sporita. Stilurile noastre de viata schimbatoare si interesul pentru sanatate pun in centrul atentiei aceasta incapere din casa. In majoritatea caselor, bucataria este cea mai folosita camera.
Daca acest lucru este adevarat si in cazul tau, atunci vrei ca acest spatiu sa fie cat mai functional posibil, fapt care nu se realizeaza intamplator. Astfel va trebui sa te gandesti si sa planifici.

In ceea ce urmeaza sunt prezentate cateva idei de care poate ai vrea sa tii cont in momentul cand esti pus in situatia de a reamenaja bucataria existenta sau una ce se va construi intr-o casa noua.

Spalatorul de vase
Ia in considerare inaltarea spalatorului. Daca inalti spalatorul cu 23 pana la 30 cm, vei fi surprins cat de usor este sa pui si sa iei vasele. Nu vei mai fi nevoit sa te apleci. Platforma ce rezulta are o inaltime excelenta pentru cuptorul cu microunde, tv sau radio.

Iluminatul
Acorda atentie mare atat iluminatului direct, cat si celui indirect. Aceasta inseamna folosirea luminii reduse care sa cada pe suprafete de lucru specifice si sa folosesti iluminat indirect in tot spatiul bucatariei. Luminile fluorescente ascunse deasupra dulapurilor suspendate dau rezultate foarte bune daca sunt bine deghizate si sunt in echilibru cu incaperea.

Despre sunet
Bucatariile sunt locuri zgomotoase. Materialele din bucatarie, deasemenea, nu ajuta deoarece ele reflecta si amplifica sunetul. Gandeste-te la podeaua din pluta, care este usoara si placuta la mers si absoarbe sunetele. Totodata, daca vrei sa amenajezi bucataria tip insula, gandeste-te sa construiesti pereti imprejur pe 3 parti. Fa acesti pereti inalti de aproximativ 105 cm si izoleaza-i. Peretii care apar astfel suplimentar creeaza loc bun pentru pozitionarea de prize si intrerupatoare.
De asemenea izoleaza si peretii dintre bucatarie si celelalte camere ale casei daca este posibil. Izoleaza si tavanul se poate izola. Incearca sa reduci sunetul facand diferite stiluri de mobila. Folosind sertare infundate (mascate) culisabile pentru oale si tacamuri, zgomotul va fi redus la minim.

Ferestrele
Daca ai o fereastra in dreptul chiuvetei, incearca sa o largesti astfel incat pervazul ferestrei sa devina o extensie a tejghelei de deasupra. Are un efect interesant si poate servi in anumite cazuri ca si o cale de acces convenabila daca se ia masa afara.

Despre resturi menajere
Incearca sa pui galeata de gunoi in dulapi care se trag. Nu e deloc placut sa ai galeata de gunoi in camera libera in afara dulapului.

Dulapuri si tejghele speciale
Dulapurile si tejghelele sunt cele mai numeroase componente ale bucatariei tale. Fa tot ce poti ca sa le personalizezi.